1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România şi Georgia, sau avatarurile integrării occidentale

România şi Georgia revin şi se menţin în atenţia analiştilor occidentali.

default

Fotomontaj înfăţişîndu-i pe preşedinţii Rusiei şi Georgiei, Vladimir Putin, şi Mihail Sakaşvili - care trag unul hăis şi altul cea

Nimic nu demonstrează mai pregnant cît de dificil e drumul de la comunism la democraţie decît avatarurile prin care trec în prezent două ţări. Una din ele, România, şi-a văzut formal, sacii în căruţă. Cealaltă, Georgia, îşi mai aşteaptă, cu nerăbdare crescîndă, intrarea în club select al statelor membre în NATO şi UE. Ambele au ocupat şi continuă să ocupe spaţii largi în coloanele editorialelor occidentale.

„Italia renunţă la expulzarea în masă a cetăţenilor români”, anunţă ediţia online a ziarului german taz. Cotidianul berlinez de stînga relevă că Roma se rezumă să-i repatrieze „pe recidiviştii cu delicte grave la activ”.

Pe marginea vizitei italiene a premierului Călin Popescu-Tăriceanu ziarul citează declaraţia ministrului italian de interne, D’Amato, potrivit căruia, în discuţie, ar fi doar „cîteva zeci de cazuri”. Schimbarea de macaz de la Roma, scrie ziarul, „se datorează presiunilor exercitate de UE, care a subliniat ilegalitatea deportărilor în masă”.

Totodată se prevede ca „expulzările să fie precedate de o riguroasă şi individuală verificare judiciară a persoanelor ce urmează să fie expulzate”. In reacţie, scrie ziarul, opoziţia conservatoare, „care revendicase anterior 250.000 de repatrieri a anunţat că respinge decretul italian de expulzare. În răstimp poliţia continuă să evacueze taberele improvizate de la Roma şi din alte metropole italiene”. Tăriceanu criticase această măsură, cerînd primarului Romei „mai puţină poliţie şi mai multă integrare, după cum precizează cotidianul din Berlin.

Nu e exclus defel ca litigiul româno-italian să fi întărit euroscepticismul multor vesteuropeni. Ziarul Berlingske Tidende trage în orice caz o concluzie amară din precedenta rundă a extinderii europene. Cotidianul danez afirmă că „lecţia cooptării României şi Bulgariei la UE este necesitatea consolidării comunităţii” înaintea de o nouă extindere a ei. „Aderarea celor două ţări ne-a învăţat că nu trebuie cooptaţi noi ţări doar din raţiuni de pragmatism politic..., şi că statele candidate trebuie să dispună de substanţa necesară pentru a se integra”, scrie ziarul din Copenhaga.

În timp ce subiectul crizei paneuropene iscate de asasinarea unei italience de către un cetăţean român începe, încet dar sigur, să dispară din paginile presei apusene, comentatorii occidentali abordează tot mai intens situaţia grea a Georgiei postsovietice.

Ziarul britanic de stînga The Guardian analizează evoluţiile din Caucaz scoţînd în evidenţă posibila implicare a Moscovei în tensiunile gruzine. „Ar putea fi în interesul Moscovei să stîrnească tulburările în instabilul stat”, notează cotidianul reliefînd ostilitatea Kremlinului faţă de un preşedinte precum Sakaşvili, care „este un duşman neînduplecat al renaşterii (puterii) ruse”. Moscova, mai aminteşte ziarul, „susţine deschis Abhazia şi Osetia de sud - cele două entităţi separatiste din Georgia. Relegările mutuale de diplomaţi sunt la ordinea zilei. Rusia a întrerupt relaţiile comerciale şi legăturile aeriene cu Georgia şi i-a expulzat din Moscova pe cetăţenii Georgiei”.

Cu toate acestea, mulţi editorialişti şi în special cei de stînga din vestul Europei se arată convinşi că încordarea de la Tbilisi ar fi şi rezultatul greşelilor comise de proocidentalul şef al statului georgian.

Neue Zuercher Zeitung din Elveţia bunăoară crede că „zelul misionar” manifestat de Sakaşvili şi camarazii cu care a declanşat revoluţia trandafirilor, în tentativa lor de a reforma şi moderniza Georgia ar fi degenerat în „superbie”. Ziarul consideră că, prin decretarea stării de urgenţă, preşedintele şi-ar fi „trădat idealurile democratice”, pe care le proclamase cu 4 ani în urmă şi că, în consecinţă şi-ar fi „pierdut credibilitatea”.

Un ziar de stînga din Germania, Frankfurter Rundschau, susţine că Sakaşvili şi-ar fi „depus busola democratică în cazărmile poliţiei”. Dar ziarul manifestă destul realism întrucît nu crede că „opoziţia care-i cere demisia ar putea regăsi drumul ce duce la democraţie”.

Baseler Zeitung consideră că, anunţînd devansarea alegerilor prezidenţiale, Sakaşvili ar miza pe incapacitatea opoziţiei de a se organiza eficient şi de a se uni în jurul unui candidat propriu cu şanse de succes în răstimpul scurt de două luni, rămas pînă la scrutin.

Maerkische Oderzeitung atrage atenţia asupra amplorii şi radicalităţii reformelor liberale introduse de preşedinte, în urma cărora "Banca Mondială a declarat Georgia elev model". Or, aceste reforme ar fi adîncit clivajul social protestele nefiind ca atare, potrivit ziarului, urmarea uneltirilor serviciilor secrete ruse, ci mai degrabă consecinţa diferenţelor tot mai mari dintre bogaţi şi săraci.

De cu totul altă părere este Luxemburger Wort, care pledează în favoarea grabnicei includeri a Georgiei în alianţa nordatlantică. In ce priveşte acreditarea democratică a şefului statului, ziarul relevă că, „devansînd alegerile prezidenţiale Saşkaşvili s-a înclinat în faţa presiunii străzii" şi că, „în pofida tuturor neajunsurilor lor, mecanismele democratice continuă să funcţioneze în Georgia”. Reliefînd importanţa geostrategică a acestei ţări de tranzit energetic, cotidanul subliniază că „aderarea ei la NATO ar fi cea mai bună cale de a asigura ancorarea Georgiei în sistemul occidental”.