1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

România şi şurubul Schengen

Ministrul român de externe l-a convocat pe ambasadorul Olandei la București pentru a-și exprima dezacordul cu privire la declarațiile recente ale unor oficiali olandezi. Cât de îndreptățite sunt plângerile Bucureştiului?

default

Ministrul de externe, Teodor Baconschi

Teodor Baconschi nu este singurul ministru român care a reacționat în fața declarațiilor olandeze. Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, acuză confuzia dintre statul de drept și reforma în justiție, catalogând afirmațiile oficialilor olandezi ca fiind ”regretabile, nefondate și neavenite”.

Dar dincolo de clarificările lingvistice subliniate de Ministerul Justiției sau de revolta simbolică a Ministerului de Externe, mesajul Olandei și, în subtext, cel al vechilor membri europeni este unul singur: România nu se numără printre modelele de succes ale integrării europene. Dimpotrivă.

Astfel încât, confruntate cu pragmatismul politicienilor bucureșteni, guvernele europene au decis să strângă șurubul, folosind pentru aceasta orice mecanism. Această abordare le este cu atât mai la îndemână cu cât opiniile anti-imigraționiste revin cu aplomb în electoratul occidental.

Injustețea conectării subiectului intrării României în spațiul Schengen cu cel al Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție este evidentă, dar evidentă a fost și incompleta nepregătire a României în momentul acceptării sale în Uniunea Europeană. Aceasta este logica vechilor membri europeni, una formulată fără rețineri: ”Într-adevăr, România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice de aderare, dar pentru noi nu este suficient”, a declarat ministrul olandez al Integrării, Gerd Leers.

Franța, Germania și Olanda cer progrese efective și ireversibile în reforma justiției și combaterea corupției, România fiind recompensată cu acceptarea în spațiul Schengen doar dacă aceste progrese vor deveni realitate.

Este un joc periculos această relativizare a unor criterii tehnice europene. Uniunea Europeană își reconfirmă astfel statutul de "club", în care egalitatea membrilor este o realitate doar teoretică şi, deocamdată, doar un deziderat.

Pe de altă parte, pomul justiției reformate după roade se cunoaște. Nu doar că în România nu există încă mari corupți condamnați definitiv, dar ceva este putred chiar în sânul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dan Tapalagă, editorialistul HotNews.ro, descrie subteranele luptei pentru cele mai înalte posturi din justiția română, concluzionând că: ”dinozaurii de la Înalta Curte și-au asigurat, prin lege, perpetuarea speciei. Asta va însemna moartea marilor dosare și șanse minime de a reforma justiția la vârf. Noul Consiliu Superior al Magistraturii a înșelat până acum speranțele celor care i-au susținut pe magistrații reformiști din interior. Aceștia până acum au arătat doar frică, slăbiciune și spirit sindicalist”.

Acest joc, descris de Dan Tapalagă, este la rându-i unul foarte nociv pentru România și mult mai periculos decât orice relativizare venită de la Bruxelles.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Petre M. Iancu