1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România, înaintea alegerilor de anul viitor

Un reportaj din Bucureşti, Parisul Estului cum i se spune şi în ziarul austriac Die Presse, îi informează pe cititorii occidentali de limbă germană despre tranziţia românească de la comunism la situaţia prezentă.

default

Palatul Parlamentului, din "Parisul Estului"

Aflăm din cotidianul vienez despre actuala accelarere a integrării occidentale, dar şi despre persistentele probleme din justiţie, reflectate în rapoartele semestriale ale Comisiei Europene.

Ziarul austriac mai evocă şi reculul dur, suferit de români, din pricina crizei economice din 2009 precum şi eforturile de asanare bugetară şi de reducere a birocraţiei şi a incompetenţei , depuse de guvernul de centru-dreapta condus de Emil Boc.

Die Presse nu trece însă, sub tăcere, nici impopularitatea actuală a executivului, înaintea alegerilor de anul viitor. Semnalând şansele crescute ale opoziţiei de stânga de a prelua cârma în alegerile locale şi parlamentare, ziarul austriac notează în concluzie că viitorul României rămâne în suspans, şi oarecum imprevizibil.

Acelaşi ziar publică un foarte interesant interviu cu şeful diplomaţiei cehe, Karl Schwarzenberg, care nu crede că aderarea Moldovei şi Ucrainei la UE ar trebui să aibă prioritate maximă. În opinia experimentatului ministru de externe, imperativă este stabilizarea situaţiei explozive din vestul Balcanilor şi integrarea lor.

Spaţii ample continuă să aloce presa şi rezultatelor summitului Merkel-Sarkozy, precum şi deciziei guvernului de la Berlin de a prelungi, cu unele mărunte modificări, pachetul său de legi antiteroriste, adoptat

după atentatele teroriste islamiste de la 11 septembrie 2001. În context, apărătorii drepturilor civice deplâng ceea ce afirmă ei că ar fi încălcarea inutilă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin prerogativa autorităţilor de a culege date personale confidenţiale, conţinute bunăoară în listele de pasageri ale companiilor aeriene sau în conturile bancare.

În ce priveşte viitorul economico-financiar al Europei, după întâlnirea la vârf franco-germană el rămâne, potrivit multor observatori, în ceaţă, întrucât nici Merkel nici Sarkozy n-au oferit precizările necesare, menţionează cu regret Schweriner Volkszeitung.

Critici la fel de aspre apar în Frankfurter Rundschau, care atrage atenţia lipsei de substanţă a acordului franco-german, în speţă asupra dificultăţii incomensurabile a introducerii, în bugetele naţionale, a unor mecanisme de frânare a contractării de datorii.

Fiindcă parlamentele naţionale ar trebui să ratifice mai întâi adoptarea unui astfel de mecanism, care ar presupune existenţa unor majorităţi apte să modifice constituţii. În consecinţă, ziarul nu crede că ar fi posibilă adoptarea unei astfel de măsuri.

Şi Rheinische Post din Düsseldorf admite că liderii de la Berlin şi Paris au perpetuat incertitudinile cu privire la o sumedenie de lucruri. Dar ziarul reliefează că „în fine, Merkel şi Sarkozy au clarificat un punct deosebit de important: cei doi demnitari au semnalizat pieţelor că au voinţa de a acţiona în comun. Drumul lor duce spre o Europă esenţializată, spre o Europă a celor 27 în care Germania şi Franţa vor juca un rol dominant”, mai notează, textual, cotidianul renan.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder