1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Româncă premiată cu „Green Talents“ la Berlin: „Pot să vorbesc despre chimie zile şi nopţi“

Ministerul german al Educaţiei şi Cercetării a acordat 25 de premii „Green Talents“ unor tineri implicaţi în proiecte de sustenabilitate la nivel mondial. Printre câştigători s-a aflat românca Alina Balu.

Alina Balu, primind premiul Green Talents la Berlin de la ministrul federal Annette Schavan

Alina Balu, primind premiul Green Talents la Berlin de la ministrul federal Annette Schavan

Pasionată de profesia ei, tânăra de 31 de ani se află în prezent la un stagiu postdoctoral în Finlanda. La Berlin, premiul i-a fost înmânat de Annette Schavan, ministrul federal al Educaţiei şi Cercetării.

Lavinia Piţu a stat de vorbă cu Alina Balu despre o carieră excepţională, despre faima cercetătorilor români în străinătate şi despre atmosfera de lucru multiculturală.

DW: Ai fost unul dintre cei 25 de câştigători ai premiului “Green Talents”, oferit pentru a patra oară consecutiv de Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării la Berlin. Ce înseamnă acest premiu pentru cariera ta?

A.B.: Acest premiu reprezintă pentru mine cea mai importantă realizare pe plan profesional până în prezent. Dearece, pe lângă faptul că vine ca o recunoaştere a meritolor ştiinţifice, mi-a oferit posibilitatea de a stabili contacte cu experţi germani renumiţi în domeniul sustenabilităţii şi de a colabora cu diferite persoane şi instituţii de prestigiu din Germania, pe care le-am vizitat în timpul turului de două săptămâni prin această ţară.

DW: Spune-ne ceva despre experienţele tale aici şi unde ai plasa know-how-ul german în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilă.

A.B.: Într-adevăr, am avut posibilitatea de a vizita o serie de centre, printre care aş menţiona vizita la KIT (Karlsruhe Institute of Technology), unde procesele studiate sunt scalate la nivel de “pilot plant”: Bioliq in Karlshrue. De asemenea, am avut posibilitatea de a cunoaşte personal şi experţi în domeniile noastre de interes. Spre exemplu, am vizitat într-o zi laboratorul Prof. R. Gläser, de la Universitatea din Leipzig, şi am fost impresionată de facilităţile existente în Institutul de Chimie Tehnologică. Nu doar echipamentele excelente pe care le au la dispoziţie m-au impresionat, dar şi atmosfera de lucru mi s-a părut foarte agreabilă, ceea ce este foarte important în munca de zi cu zi. Grupul profesorului Gläser este foarte multidisciplinar şi multicultural, cu cercetători din diferite colţuri ale lumii şi foarte prietenoşi. Cele câteva ore petrecute cu ei, în care mi-au prezentat aparatele pe care le utilizau pentru cercetări, au fost formidabile. Cred că, de aceea, şi rezultatele sunt pe măsură. Sper să pot reveni pentru efectuarea stagiului de anul viitor în unul din centrele vizitate.

DW: Care sunt specializările tale şi la ce proiecte lucrezi în prezent?

A.B.: Ca specializări sau mai bine zis interese de cercetare aş enumera: domeniul catalizei heterogene, ştiinţei materialelor, nanomateriale, chimiei fine, valorizarea reziduurilor provenite din procesarea biomasei, domeniul energiei alternative, mai nou biocombustibili. Activitatea mea de cercetare se concentrează pe implementarea de metodologii alternative şi ecologice, în ceea ce priveşte chimia sustenabilă, inclusiv tehnologii noi pentru pregătirea materialelor (catalizatori) şi utilizarea acestora în procese de cataliză heterogenă pentru producerea de biocombustibili, precum şi in fotocataliză - utilizând alternative ecologice pentru producerea substanţelor chimice de interes (de exemplu în industria farmaceutică, cosmetică) şi a energiei. Actualmente, mă aflu la un stagiu postdoctoral în Finlanda, la Univesrsitatea Aalto, la Departmentul pentru tehnologie a produselor forestiere. Recent, am început să lucrăm intensiv în grupul numit Biorafinării şi condus de prof. Herbert Sixta, pentru convertirea reziduurilor lignocelulozice, provenite de la industria hârtiei, în „platform molecules” sau „builing block chemicals”, ce sunt de fapt intermediari în sintetizarea altor compuşi utilizaţi fie pentru fabricarea biomaterialelor, biopolimerilor, fie ca aditivi sau biocombustibili.

DW: Ce te-a atras la această profesie? În Germania, de pildă, numărul femeilor care lucrează în astfel de domenii este încă mult mai redus decât al bărbaţilor. De aceea, Ministerul Educatiei şi Cercetării, care oferă premiile „Green Talents“, încurajează prin diverse proiecte absolventele de liceu să urmeze facultăţi de chimie, matematică, tehnică, etc.

Alina Balu, alături de ceilalţi câştigători, la Green Talents Award, la Berlin

Alina Balu, alături de ceilalţi câştigători, la Green Talents Award, la Berlin

A.B.: Pasiunea pentru chimie mi-a fost insuflată de dirigintele Prof. Bulai Gheorghe încă din anii de gimnaziu, iar interesul pentru această ştiinţă a început în perioada când eram elevă la Liceul de chimie “Emil Racoviţă” din Vaslui, pe care l-am absolvit în anul 1999. Ideea mea iniţială era să devin medic. De accea am fost mereu interesată în a studia chimia, fizica, matematica şi bineînţeles biologia, anatomia, genetica. Însă sora mea mai mare, medic internist, m-a făcut să-mi schimb decizia şi îi sunt recunoascătoare pentru aceasta. Mereu a crezut că aş fi mai bună profesoară det medic. Oricum, până la urmă am devenit doctor, însă în chimie. Remarcabil este faptul că ataşamentul meu pentru chimie s-a intensificat în perioada anilor de studiu petrecuţi la Facultatea de Chimie a Universităţii Bucureşti.

DW: Cât e de greu pentru un român să obţină astfel de rezultate admirabile în străinătate?

A.B.: Cred că rezultatele în străinătate sunt independente de naţionalitatea celui care le generează. Idei preconcepute, atât pozitive, cât predominant negative despre români desigur că există, cel puţin în sudul Europei, unde am petrecut patru ani la realizarea doctoratului (în Spania şi câteva luni la stagii în Franţa, la Toulouse, şi în Portugalia). Pot să spun că sunt destul de accentuate, însă nu în domeniul academic. Dimpotrivă, avem reputaţie foarte bună în ambientul universitar, mulţumită celor care au plecat înaintea mea din ţară şi au dovedit excelenţi cercetători şi mai ales persoane cu valori şi calităţi deosebite. Cât despre experienţa în Anglia, prima mea ieşire din ţară, a fost extraordinară. Acolo, la fel, britanicii m-au impresionat prin felul lor de a fi în general în viaţa cotidiană, iar la universitate au un procentaj foarte mare de străini din întreaga lume. E un mediu super internaţionalizat şi nu am simţit nicio clipă vreun fel de discriminare. Dimpotrivă, am fost tratată excepţional de toată lumea.

DW: Spune-ne câte ceva despre tine: cum ai decis să pleci prima dată în străinătate? Ai avut oferte şi în România după studii? Te mai întorci în ţară?

A.B.: Sunt originară din partea Moldovei, judeţul Vaslui, unde am văzut lumina zilei în anul 1981. Pot să afirm acum că m-am născut sub o stea norocoasă. Ascensiunea mea instructiv-educaţională a pornit de la pasiunea pentru chimie şi interesul dezvoltat pentru această ştiinţă, în perioada când am fost studentă la Facultatea de Chimie, specializarea Chimie-Fizică, de la Universitatea din Bucureşti, pe care am absolvit-o în 2004. Mai târziu, experienţa mea profesională s-a consolidat odată cu absolvirea, în 2006, a Masterului Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea Chimie fizicã şi radiochimie aplicatã. Cu acest prilej am susţinut lucrarea de dizertaţie: "Sinteza oxizilor micşti cu structură perovskitică prin descompunerea termică a unor precursori - combinaţii complexe polinucleare", supervizată de Prof. P. Budrugeac şi Prof. O. Carp.

În vara aceluiaşi an, am fost angajată, pe durata nedeterminată, ca asistent cercetare ştiinţificã la Institutul de Chimie Fizicã “Ilie Murgulescu”, din cadrul Academiei Române, şi am început să lucrez în laboratorul de Chimie cuantică şi structură moleculară, sub îndrumarea Dr. A. Charagheorgheopol. Atunci am avut prima dată posibilitatea să merg la stagiu în Anglia, în cadrul unui proiect. Mai târziu am solicitat şi obţinut o bursă la Universitatea din York, Marea Britanie. Aşa am plecat pentru un an, însă menţinând contactul cu colegii din România. Recomand tuturor să plece pentru o perioadă într-o ţară unde să se vorbească limba engleză, mai ales că în domeniul cercetării este indispensabilă. Şi aşa se poate îmbunătăţi nivelul mult mai repede. Nu ştiam, înainte de a merge în Anglia, că aş avea talentul de a vorbi limbi străine, chiar dacă învăţam la şcoală franceza şi engleza, însă odată plecată din ţară am prins gustul de a călători şi de a cunoaşte locuri noi, de a interacţiona cu persoane de diferite culturi şi obiceiuri şi de a învaţa direct de la ei. Aşa am reuşit să-mi perfecţionez engleza şi să pot dezvolta abilităţi în a recepta alte limbi străine mult mai uşor, cum ar fi franceza şi spaniola.

Încerc să fac din meseria de chimist o formă de existenţă, pot să vorbesc despre chimie zile şi nopţi întregi. Mie mi-a schimbat destinul, mereu îmi oferă satisfacţii pe toate planurile, atât personal (poţi combina vacanţele cu posibilităţile de a merge la stagii în alte ţări, conferinţe, şcoli de vară, seminarii), cât şi profesional: poţi învăţa continuu, mereu ai ceva nou de descoperit, de îmbunătăţit, şi de a transmite cunoştinţele tale colegilor, studenţilor.