România se redescoperă

Mai bine de un sfert de secol după căderea comunismului, corupţia a fost o pată de ruşine pe obrazul României. În 2012 Comisia Europeană aprecia că cea mai mare problemă a ţării ar fi presiunile asupra Justiţiei exercitate de către guvernul Ponta. Cu totul altfel sună un raport publicat în decembrie 2015, conform căruia România demonstrează o "dinamică impresionantă" în lupta contra corupţiei.

România se transformă graţie societăţii care, pe de o parte, a sporit presiunile asupra conducerii, iar pe de alta şi-a schimbat perspectiva asupra unui viitor în propria ţară. Chiar şi această slabă rază de speranţă îi îndeamnă pe unii români din diaspora să se întoarcă acasă. Să fie ei fondatorii României de mâine?

Maria Desmons-Macrea a trăit mulţi ani peste hotare. În 2014 s-a repatriat încurajată de schimbările în bine ale ţării natale. "În prezent, România e un loc minunat care se transformă pe zi ce trece", mărturiseşte Maria. DNA-ul a început epurarea sistemului, inclusiv politicieni de rang înalt şi reprezentanţi ai Justiţiei răspund pentru faptele lor.

Acţiunile Direcţiei Anti-Corupţie le-au redat românilor încrederea în propria putere: vocea lor contează. "Politicienii răspund în faţa poporului, nu numai faţă de ei înşişi", spune Maria.

Despre importanţa tot mai pronunţată a societăţii civile aminteşte şi deputatul german Christoph Bergner, preşedinte al Forumului Româno-German. Tragedia din "Colectiv" a scos pe străzile Bucureştiului zeci de mii de români. Iar strigătul lor s-a făcut auzit inclusiv în Cabinetul Ponta, obligat să lase loc unui nou executiv. În opinia lui Bergner, schimbarea guvernului a fost un indiciu al greutăţii pe care a căpătat-o societatea civilă românească.

Exodul românilor a încetat

Dar nu numai în lupta contra corupţiei se constată un vizibil progres, ci şi în domeniul economic. Pe fondul crizei economice mondiale, România a traversat relativ bine perioada critică. Reformele economice implementate în ultimul deceniu au micşorat decalajul dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. În context, forţa motrice a fost apartenenţa la structurile europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice - afirmă ambasadorul României la Berlin Emil Hurezeanu.

"României i-a prins bine aderarea la UE", crede şi Christoph Bergner. Fără îndoială, mobilizarea de după 2007 încoace se constată şi în tendinţele din domeniul migraţiei.

După Revoluţie, din ce în ce mai mulţi specialiştii români şi-au încercat norocul în străinătate. În 2008, numărul persoanelor care au părăsit ţara a fost de peste 300 000. Conform Colegiului Medicilor, în rândul specialiştilor de origine străină din Germania, medicii români sunt cei mai numeroşi. Cu toate acestea, exodul românilor a încetat. Rata migraţiei a scăzut de la 4,8% în 2004 la 0,8% în 2014. În opinia deputatului Christoph Bergner, perspectivele economice şi politice precum şi situaţia bună de pe piaţa formării profesionale a românilor constituie un bun mediu pentru investiţii noi. Dar cum arată situaţia în realitate?

Sectorul IT în top

Maria Desmons-Macrea este de părere că, în prezent, România este un teren prielnic mai ales pentru debutanţii în domeniul investiţiilor. De exemplu, sectorul IT este scutit de la plata impozitelor. Ca atare, Maria crede că acest mediu favorabil investiţiilor este numai primul pas către înfiinţarea în Bucureşti a unui uriaş concern IT.

La rândul său şi coordonatorul Forumului Germano-Român recunoaşte potenţialul sectorului informatic, pe lângă cel al transporturilor. "Între ţările central şi est-europene, România joacă un rol însemnat", afirmă Bergner. O evoluţie sprijinită de către UE, dar mai ales de către Germania.

"De ani buni, investitorii germani au descoperit piaţa românească", spune Emil Hurezeanu, iar cifrele înregistrate confirmă declaraţia sa. Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt regiunile cu cele mai multe investiţii germane.

Cei trei parteneri de interviu sunt de acord şi în privinţa ospitalităţii românilor: "Fiecare persoană dornică să experimenteze ceva nou este invitată în România pentru a se convinge", spune Maria.

Emil Hurezeanu formulează invitaţia aproape poetic: "E ca un pahar cu vin bun, jumătate plin sau jumătate gol (...) De la distanţă se vede mai întâi partea goală. Însă de aproape sau, şi mai bine, când deguşti vinul, se vede cu totul altfel." O invitaţie în România, al cărei potenţial aşteaptă să fie descoperit.