România , puterea şi mass media , corupţia şi alegerile - în atenţia presei de limbă germană din occident

Să începem cu articolul, surprinzător de amplu, situat între reportaj şi analiză, apărut un reputatul ziar elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG .Corespondentul acestuia este iniţiat în realităţile româneşti şi în acelaşi timp, perfect informat , racordat la actualitatea occidentală, ceea ce explică şi de ce, din capul locului, cititorilor li se atrage atenţia asupra articolelor apărute în prestigioase ziare apusene asupra felului în care concernul elveţian Ringier şi cel german WAZ încearcă să reducă la tăcere vocile critice din presa românească la adresa actualei conduceri de la Bucureşti. Cazurile celor două trusturi active pe piaţa presei din România au intrat în atenţia opiniei publice internaţionale şi fiindcă România, candidată la aderarea la Uniunea Europeană , are încă multe dificultăţi de întîmpinat la capitolul libertăţii presei. Fundamentală mi se pare observaţia pe care autorul articolului o face şi anume aceea că în România jurnalismul de investigaţie este o necesitate absolută tocmai fiindcă după prăbuşirea dictaturii ceauşiste ţara a cunoscut doar o modificare cosmetică a puterii şi fiindcă în jurul social - democraţilor aflaţi la guvernare evoluează o serie de figuri dubioase provenind din cercurile nomenclaturii comuniste şi ale securităţii...

Este trecută apoi în revistă cu acribie edificatoare pentru cititorul apusean , soarta ziarului "Evenimentul Zilei" şi apoi a "României Libere", cel dintîi patronat de consorţiul Ringier cel de-al doilea de WAZ. Unii membri ai redacţiei "Evenimentului Zilei " întrevăd în criticile patronatului la adresa profesionalismului lor tendinţa de a bulevardiza publicaţia şi de a atenua spiritul critic . Ca şi consorţiul WAZ , şi concernul elveţian este bănuit de ziariştii români de a se simţi îndatorat actualului guvern social- democrat şi premierului Năstase pentru faptul de a fi obţinut din partea acestuia dreptul de a prelua majoritatea acţiunilor publicaţiei.

Indiferent de aceste reproşuri , scrie corespondentul elveţian al ziarului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, cert este că guvernanţii romani se situează în tradiţia unei exercitări absolutiste a puterii.

Memorabilă mai este o constatare pe care ziaristul elveţian o face şi anume aceea că în pofida eforturilor de integrare euro - atlantică nici în România şi nici în ţările învecinate pericolul unei guvernări autoritariste nu a fost pe deplin înlăturat presa devenind astfel oglinda disputelor necruţătoare ce bîntuie reţeaua relaţiilor dintre politică şi economie.

Cazul cotidianului "România Liberă", unul din cele mai prestigioase şi critice la adresa puterii, cazul concernului WAZ şi al directorului acestuia Bodo Hombach, analizat în presa germană - este descris şi "desluşit" în paginile ziarului elveţian cu o extremă minuţiozitate permiţînd astfel obţinerea unei imagini mult mai clare a felului în care Bodo Hombach, fost coordonator al pactului de stabilitate în Balcani a ştiut să se slujească, la părăsirea acestei funcţii publice şi la intrarea sa în economia particulară, de relaţiile anterioare stabilite la nivel guvernamental, dezvoltîndu-le într-o reţea de care nu pare a fi străin nici cancelarul Schröder şi cu atît mai puţin premierul Năstase. Că litigiul dintre "România Liberă" şi WAZ va pune la încercare competenţa statului de drept care este România, aşa cum Bodo Hombach a ţinut să precizeze - este deja o altă poveste.

O poveste care însă nu pare a fi rămas neatinsă de vreunul din braţele caracatiţei corupţiei. De altfel, interviul publicat de "Frankfurter Allgemeine Zeitung" cu liderul opoziţiei candidat la preşedinţie, Traian Băsescu, se şi intitulează "Corupţia a devenit o formă de guvernare".

Înainte de a-i da cuvîntul lui Traian Băsescu, Karl Peter Schwarz schiţează jocul de forţe politice în plină campanie electorală dar şi cariera politică a partenerului său de dialog. Băsescu nu ezită să incrimineze clientelismul politic , favorizat şi de unele lacune ale sistemului juridic a cărui independenţă trebuie neapărat asigurată.

Candidatul Alianţei PNL / PD la preşedinţie trece în revistă şi cîteva din reformele preconziate în domeniul impozitelor, pentru a elimina astfel racilele corupţiei şi a armoniza sistemul la normele europene .

Dar România , constată Karl Peter Schwarz, şi-a făcut un prost renume din a acorda mari proiecte fără licitaţie publică, contravenind astfel tocmai normelor europene. Băsescu se declară adversarul categoric al unor astfel de practici, citează cazurile cele mai cunoscute şi enunţă necesitatea de a împiedica România să tot alunece pe aşa numita "cale blacanică" .Liderul PD pare a regreta faptul că spre deosebire de Polonia care şi-a negociat aderarea la Uniunea Europeană pe îndelete şi în favoarea propriilor interese, România a fost înainte de toate grăbită să încheie capitolele rămase scadente, neglijînd astfel tocmai sectorul agricol. Cît despre epitetul care i s-a acordat - acela de a fi un "populist" Traian Băsescu îl neagă, clarificînd lucrurile: el este un lider "popular".Şi argumentează , între altele, acest punct de vedere şi prin performanţele realizate în calitatea de primar general al Bucureştiului, funcţie în care a fost ales de două ori.

Meritul lui Traian Băsescu în interviul publicat în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" este şi acela de a fi clarificat performanţele, prea des şi prea cu bună ştiinţă trecute cu vederea, ale guvernării de centru - dreapta din 1996-2000.

În eventualitatea în care Traian Băsescu nu va fi ales preşedinte dar partidul său va ieşi îningător , el ar accepta coabitarea cu PSD - o soluţie care va trebui să funcţioneze tocmai fiindcă România nu-şi poate permite instabilitatea în contextul dat şi din perspectiva istoricului 1 ianuarie 2007.Timpul presează şi nu ne lasă nici un răgaz pentru lupte politice, trebuie să respectăm rezultatul alegerilor şi să înlăturăm eventualitatea unor crize politice , conchide Traian Băsescu răspunzînd şi ultimei întrebări a ziaristului german.