"România nu mai îndeplineşte criteriile de aderare la UE"

Ziarul citează declaraţiile parlamentarului creştin-democrat Gunther Krichbaum din Bundestagul german, care consideră că România a înregistrat "regrese sistematice" de la 1 ianuarie 2007 încoace. Încrederea autorităţilor de la Bruxelles în procesul de reformă din România s-a dovedit iluzorie, deplânge parlamentarul german. "Cei dezamăgiţi sunt, în primul rând, cetăţenii români, ale căror speranţe s-au legat de aderarea la UE, doar pentru a constata ulterior că nu s-a schimbat nimic", opinează jurnaliştii din Frankfurt. În aceste condiţii, Gunther Krichbaum speră ca raportul Comisiei Europene să fie cât se poate de clar şi de critic, "de dragul românilor". Potrivit parlamentarului german, "este de la sine înţeles că monitorizarea României de către Uniunea Europeană trebuie continuată".

Reabilitarea foştilor informatori ai securităţii în mediile academice

"Tot o formă de reabilitare" titrează Süddeutsche Zeitung un articol critic la adresa invitării la academia de vară a doi foşti colaboratori ai securităţii de către Institutul Cultural Român de la Berlin. "La aproape 20 de ani de la căderea comunismului, se pare că tocmai cercurile academice din Germania vor să-i reabiliteze pe informatorii din elita intelectuală", scrie Kathrin Lauer în paginile cotidianului din München. Autoarea articolului aminteşte de protestele deschise ale scriitorilor germani originari din România, Richard Wagner şi Herta Müller, în paginile ziarelor Tagesspiegel şi Frankfurter Rundschau.

"Se pare că România are în continuare nevoie de voci critice precum Herta Müller şi Richard Wagner, pentru ca aceste lucruri să nu fie uitate", scrie Süddeutsche Zeitung. Cei doi foşti colaboratori ai securităţii invitaţi la academia de vară a Institutului Cultural Român de la Berlin, istoricul Sorin Antohi şi germanistul Andrei Corbea-Hoişie, se bucură de o imagine bună în lumea academică din Occident, precizează autoarea articolului, şi deplânge în acelaşi timp că "Occidentul rămâne în continuare criteriul tuturor valorilor pentru români, în schimb, nimeni nu pare să aibă încredere în propria conştiinţă."

Süddeutsche Zeitung citează o declaraţie a vicepreşedintelui Institutului Cultural Român, Mircea Mihăieş, care a precizat pentru acest ziar că membrii conducerii institutului au aprobat această academie de vară de la Berlin doar cu mustrări de conştiinţă, tocmai din cauza celor două nume compromiţătoare de pe lista de participanţi. Potrivit acestor declaraţii, Institutul a acceptat participarea celor doi foşti colaboratori ai securităţii pentru a nu se confrunta cu acuzaţia cenzurii. Iniţiatorii germani ai şcolii de vară, printre care istoricul Jörn Rüsen, au ţinut neapărat ca cei doi foşti informatori să fie invitaţi, deşi ştiau detaliile despre trecutul lor.

Vlad Ţepeş şi proiecţiile Occidentului

Şi trecutul îndepărtat al României se regăseşte în presa germană: foiletonul ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung se opreşte asupra unei expoziţii dedicate voievodului Vlad Ţepeş, care a stat la baza mitului vampirului Dracula. Idilicul castel Ambras din apropierea oraşului austriac Innsbruck găzduieşte o expoziţie intitulată "Dracula - Voievod şi vampir", care cuprinde picturi ale voievodului Vlad Ţepeş, obiecte istorice din perioada domniei sale, dar şi manuscrisele autorului Bram Stoker care a creat mitul vampirului Dracula, cât şi tratate despre vampiri şi stafii datând din secolul al 17-lea.

Expoziţia analizează pe baza exemplului voievodului Vlad Ţepeş modul în care "atât fascinaţia, cât şi ameninţarea sumbră a estului nu sunt, de fapt, decât construcţii şi proiecţii ale Occidentului".