România faţă de referendumul francez

Românii nu au dezbătut la ei acasă proiectul de Constituţie Europeană. Dar proiectul unificării politice a unei Europe din care să facă parte şi România este în sine seducător, aşa încît politicienii de la Bucureşti sînt tentaţi să deplîngă fără să stea prea mult pe gînduri rezultatul referendumului francez. Guvernul României, de pildă, deplînge în mod implicit acest „Nu” al francezilor, oferindu-i totodată o interpretare convenabilă din perspectivă românească. În comunicatul oficial remis astăzi presei, Guvernul apreciază că votul francez „nu constituie un „Nu” declarat Europei, ci mai degrabă expresia unei insuficiente comunicări cu cetăţenii, precum şi rezultatul unor dificultăţi politice interne”. Guvernul României preia astfel varianta cea mai optimistă a acestui NU francez, chiar dacă el vine după o campanie politică şi mediatică extrem de intensă şi se datorează în bună măsură extremei drepte si extremei stîngi, care au denunţat atît caracterul prea liberal al actualei Europe, cît şi pierderea de suveranitate naţională.

În orice caz, Guvernul de la Bucureşti este preocupat mai cu seamă de propriul său traseu de integrare şi de aceea a ţinut să dea a asigurări cetăţenilor că referendumul francez nu va pune în discuţie procesul de lărgire a UE. ”Nu există, se spune în comunicat, nici o corelaţie juridică între votul asupra Constituţiei europene şi continuarea extinderii Uniunii Europene, cu România şi cu Bulgaria. Sînt, se mai spune în comunicatul Guvernului, două dosare şi două procese distincte.

Cu toate acestea, Guvernul îşi exprimă îngrijorarea că NU-ul francez va spori scepticismul general în Europa faţă de procesul extinderii şi că prin urmare Comisia Europeană va fi mult mai vigilentă atunci cînd va evalua, în toamnă, rezultatele României.

Dar se pare că primul ministru a fost tentat să obţină anumite beneficii personale din această împrejurare. Comunicatul Guvernului atrage atenţia asupra terenului politic tot mai accidentat în care va evolua de aici înainte România şi de aceea a chemat toate forţele politice în jurul proiectului de integrare europeană. Primul ministru a anunţat că îi invită marţi „pe liderii tuturor grupurilor parlamentare, pe preşedinţii celor două comisii de politică externă şi pe preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană din cadrul Parlamentului să aibă o consultare asupra modului în care România trebuie să răspundă noii realităţi europene". Scopul acestei consultări, la care Preşedintele Băsescu nu a fost invitat, nu este totuşi prea limpede şi de aceea se pare că premierul urmăreşte ca, prin supralicitarea noilor evenimente, să arunce în umbră dezbaterea privitoare la alegerile anticipate.

Dincolo însă de aceste rivalităţi de politică internă, se vede că proiectul de Constituţie europeană rămîne cvasi-necunoscut şi că nu stîrneşte nici o reacţie semnificativă în România. Mai mult, ignorarea este atît de masivă, încît reprezentanţii autorizaţi ai marilor confederaţii sindicale din România manifestau recent la Bruxelles împotriva directivei Bolkestein,- încorporate în Constituţie la capitolul privitor la libertatea de prestaţie a serviciilor - şi care îi avantajează în mod deosebit pe noii sosiţi în UE inclusiv pe români.