1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

România şi Bulgaria, sărăcia în Germania

Rodica Binder7 martie 2013

La Bruxelles, dosarul Schengen rămîne în dezbatere. Decizia asupra aderării României şi Bulgariei va fi luată cînd condiţiile vor fi coapte scriu ziarele

https://p.dw.com/p/17swv
Imagine: fotolia/vaidas bucys

România şi Bulgaria, bogăţia şi sărăcia în Germania

Şi la Bruxelles, dosarul Schengen rămîne în dezbatere. Decizia asupra aderării României şi Bulgariei va fi luată cînd condiţiile vor fi coapte, rezultă din paginile presei care focalizează şi raportul despre sărăcie şi bogăţie în Germania.

In timp ce miniştrii de justiţie şi interne din statele membre ale Uniunii Europene se consultă la Bruxelles, fără a lua încă o decizie, asupra dosarului Schengen în cazul României şi Bulgariei, ziarele şi revistele nu contenesc să abordeze subiectul din cele mai diverse unghiuri, în cele mai diverse registre, de la publicarea unei simple ştiri pînă la analize profunde, reportaje şi interviuri.

Că primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen va fi din nou amînată i se pare de înţeles Monicăi Macovei, care estimează, pe bună dreptate, că Schengen este o chestiune de încredere. Sunt doar două din ideile de bază desprinse din cuprinsul unui edificator dialog între eurodeputata română, fostă ministră a justiţiei şi ziaristul André Hatting.

Transcrierea integrală a interviului este publicată pe site-ul postului DEUTSCHLANDRADIO. Convorbirea ia ca sistem iniţial de referinţă atît îngrijorarea, intrarea în alertă a Asociaţiei Oraşelor Germane faţă de „posibilitatea ca aşa numita imigraţie din motive de sărăcie”, mai cu seamă a cetăţenilor din România şi Bulgaria, ar putea ameninţa pacea socială, cît şi intenţia, anunţată coram publico, cu un imens ecou mediatic, a ministrului federal de interne Hans-Peter Friedrich de a zădărnici aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen.

Intrebată dacă subscrie la opinia liderului german creştin-social cum că românii şi bulgarii abuzează de libertatea de a călători în Uniunea Europeană, Monica Macovei nuanţează răspunsul adecvîndu-l la realitatea dată, la criminalitatea organizată, la cerşitul care uneori este o componentă a acesteia. Intrevede o soluţie într-o mai bună cooperare între organele de poliţie din Germania şi România în combaterea reţelelor criminalităţii organizate. Pe de altă parte, în privinţa romilor, soluţia ar fi o sporire a eforturilor de a-i integra în societate, în ţările lor de origine, parte din fondurile UE destinate României putînd fi alocate în acest scop. Românilor şi bulgarilor le revine datoria de a se ocupa de facto de membrii comunităţii rome spre a putea soluţiona problema. Nu puţini cerşetori sunt membrii unor reţele şi nu sunt deloc săraci. Iar problema libertăţii de călătorie în UE este extrem de sensibiliă, trebuind abordată ca atare. In discuţie sunt aduse şi slabele progrese ale României în combaterea corupţiei, persistenţa flagelului fiind, în pofida îndeplinirii condiţiilor tehnice, principala piedică în calea aderării la spaţiul Schengen.

Monica Macovei atrage atenţia asupra rapoartelor foarte critice ale UE din ultimii doi ani, precizînd că aceste rezultate slabe ale voinţei de stîrpire a corupţiei nu datează din 2007, că împuterniciţii cu combaterea corupţiei acţionează totuşi foarte exact. Sunt date şi cazuri concrete de traducere în faţa justiţiei a unor miniştri corupţi. Dar, aminteşte europarlamentara română, este de datoria guvernului, să demită din funcţie miniştrii cu dosare penale. Uniunea Europeană a revendicat mai multă transparenţă în combaterea corupţiei ceea ce din nou ţine de datoria guvernului. Anumite succese există. La Bucureşti a avut însă loc o schimbare de guvern iar cetăţenii trebuie acum să plătească, din păcate, pentru carenţele guvernanţilor.

Incepînd din 2014, cetăţenii români şi bulgari vor beneficia de acces neîngrădit pe piaţa muncii, avînd în consecinţă dreptul şi la prestaţii sociale din partea statului. Va contribui acest fapt la o sporire a imigraţiei din motive de sărăcie, cum se tem unii politicieni germani – vrea să afle André Hatting. Monica Macovei nu crede că acest proces sa va agrava. Şi în 2007, cînd România şi Bulgaria au fost primite în UE, au existat temeri similare. Accesul liber pe piaţa muncii trebuie să fie valabil pentru toţi, dar fireşte, cînd cineva comite un delict penal sau abuzează de prestaţiile sociale, trebuie retrimis în ţara de origine .

Locuiesc în clădiri dărăpănate, sunt zilieri, sunt trimişi la cerşit: în oraşele germane se naşte un nou strat al precariatului, în comparaţie cu şomerii autohtoni. Sunt termenii în care autorul comentariului publicat în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG descrie situaţia din unele metropole germane în care romii, originari din România şi Bulgaria, marginalizaţi la ei acasă, devin noii defavorizaţi ai sorţii în străinătate. Pe cît de legitim este refuzul ministrului german de interne de a vota pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza persistenţei flagelului corupţiei, pe atît de puţin poate acest refuz soluţiona problema imigraţiei din motive de sărăcie. Comentatorul precizează că Germania a avut de profitat de pe urma cetăţenilor români şi bulgari bine calificaţi, care şi-au găsit aici de lucru ceea ce nu poate constitui însă un motiv suficient spre a ignora soarta imigranţilor săraci, care nici nu vorbesc germana nici nu sunt instruiţi. Ei nu au şanse de a fi angajaţi pe piaţa muncii ci doar de a beneficia de ajutorul social Hartz IV, ceea ce nu poate constitui o soluţie pentru sutele de mii de cetăţeni pauperi din ţările UE. Motiv suficient însă pentru Bruxelles de a elabora noi reglementări în privinţa libertăţii de circulaţie.

Şi HANDELSBLATT trece în revistă din perspectiva dosarului Schengen noile forme ale migraţiei, relevînd că economia germană are stringentă nevoie totuşi de persoane bine specializate şi cu înaltă calificare profesională.

Dacă în România, în pofida unor declaraţii ranchiunoase făcute de unii lideri de la Bucureşti, toţi cetăţenii doresc aderarea ţării la spaţiul Schengen, la Bruxelles, mai multe state împărtăşesc reticenţele Germaniei, relevă comentariul publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, sub titlul Migraţie şi corupţie.

La Bruxelles, Hans-Peter Friedrich este decis să fie cît se poate de ferm în privinţa menţinerii încă la distanţă a Bulgariei şi României de spaţiul Schengen, scrie din nou SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Ziarul bavarez relevă însă că procedînd astfel, el nu va soluţiona cîtuşi de puţin problema migraţiei din motive de sărăcie. Aspect pe care raportul guvernului federal privind sărăcia şi bogăţia în Germania, nu pare a-l menţiona explicit.

Şi, rămînînd încă pe paginile amintitului ziar, reţine atenţia următoarea observaţie: într-o ţară în care oamenilor le merge bine, este normal ca discrepanţele dintre bogaţi şi săraci să crească, moderat. Că averile particulare cresc este minunat. Dar că avuţia statului scade, trebuie să ne dea de gîndit.Ceva nu este în ordine. Totuşi, Germania este o insulă a fericirii crede DIE WELT, menţionînd între altele că numărul persoanelor care au de lucru a bătut toate recordurile precedente.

A avea de lucru este una, a putea trăi bine de pe urma salariului, este alta, rezultă din comentariul apărut în LAUSITZER RUNDSCHAU, care mai scrie: Există o problemă cînd un salariat nu mai poate achita chiria care creşte necontenit. Există o problemă cînd deşi munceşte, depinde de ajutoarele serviciului social, cînd deşi este bine pregătit, nu mai găseşte un nou loc de muncă fiindcă este prea în vîrstă, fiindcă este infirm sau străin. Pentru mulţi germani, sărăcia înseamnă imposibilitatea de a fi integrat perfect în societate, într-o societate care în mod obiectiv este bogată şi tot mai prosperă. Or, eludarea acestui aspect din raportul guvernamental privind sărăcia şi bogăţia în Germania, este semnalat critic de nu puţine ziare.

Intre care şi de TAGESZEITUNG: Despre săraci se ştie totul, despre cei cu adevărat bogaţi, aproape nimic. Fiecare cetăţean care depinde de ajutorul social cunoscut sub numele de Hartz IV, este oficial minuţios luat sub lupă dar nu există date precise despre ce sume deţin cei cu adevărat bogaţi în Germania Statisticile au găuri în care miliardele de euro dispar ca şi cum nu ar exista.