România şi aderarea la UE

„Comisia Europeană recunoaşte semnele timpului , iar Bruxelles-ul ridică miza în partida de pocher cu ţările candidate, încordându-şi muşchii faţă de statele care bat la uşa UE”, apreciază azi cotidianul ggerman Handelsblatt. Ziarul din Duesseldorf aminteşte că „avertismentele şi ameninţările din trecut privind posibila sistare a negocierilor de aderare în cazul în care statele candidate nu-şi îndeplinesc integral obligaţiile nu au fost niciodată puse în aplicare”. La ultimul big bang, mai scrie ziarul, referindu-se la masiva extindere din 2004, „UE a ignorat multe neajunsuri în cele 10 ţări incluse atunci”. Dar amânarea tratativelor cu Zagrebul, din pricina insuficientei cooperări a Croaţiei cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie a schimbat radical situaţia. „Deşi Bruxelles-ul îşi menţine poarta deschisă şi pentru croaţi”,... „e posibil”, scrie, Handeslblatt, „ca UE să trebuiasă să-şi regândească întreaga atrategie a extinderii”. Citez în continuare: ”Pentru că nici ţările care candidează acum, Bulgaria, România şi Turcia nu şi-au îndeplinit nici pe departe toate angajamentele. România se confruntă cu riscul unei amânări dacă nu combate hotărât corupţia şi nu respectă drepturilor omului şi drepturile civice. Iar Turcia are toate motivele să fie îngrijorată în legătură cu proiectata amorsare a negocierilor de aderare la 3 octombrie, dacă se lasă pe tânjală cu reformele”, citat închis. Citându-l pe Elmar Brok, şeful Comisiei de politică externă a Parlamentului European, ziarul relevă în privinţa României că „demnitarul conservator va insista la 13 aprilie asupra menţionării exprese a clauzei de salvgardare în cursul votului din Parlamentul European. Clauza va permite amânarea aderării în cazul unor încălcări grave ale normelor europene. Proiectata decizie ar fi, potrivit lui Brok, „un soi de foc de avertisment la adresa executivului de la Bucureşti. In plus, parlamentul stăruie ca atât Consiliul European cât şi Comisia să-şi menţină cu fermitate poziţia”.

Referindu-se la atenuarea euforiei extinderii europene Handelsblatt opinează că motivele „rezidă în special în controversele înfierbântate iscate de transferarea în estul şi centrul Europei a unor întreprinderi apusene precum şi în relatările referitoare la imigrarea ileagă a forţei de muncă din Polonia şi alte noi state membre ale UE”. Şi parizianul Le Monde abordează acest subiect, menţionând că, în chestiunea Croaţiei, nu s-a fixat nici un termen nou în vederea demarării de negocieri de aderare. Ziarul parizian consideră de asemenea că modul în care Bruxellesul tratează dosarul croat reprezintă „un semnal de avertisment la adresa Turciei şi statelor balcanice”, a României şi Bulgariei. Ziarul îl citează pe şeful diplomaţiei franceze, Michel Barnier, potrivit căruia „regulile au fost fixate şi trebuie respectate”, iar „intrarea în UE nu se face doar pentru că poarta e deschisă, ci pentru că se doreşte accesul, neexistând scurtături pentru cei ce vor să intre”.

Comentatorii apuseni abordează azi pe larg şi anunţatele reforme social-financiare germane menite să reducă şomajul fără precedent. Conservatorul Le Figaro elogiază ceea ce consideră a fi „caracterul riguros al reformelor germane”, criticând absenţa celor franceze. Neue Zuercher Zeitung opinează că propunerile de reformă fiscală avansate ieri de cancelarul german Schroeder sunt „timide”. Ziarul semnalează însă că atât formaţiunile guvernamentale de stânga cât şi partidele de centru dreapta din opoziţie şi-au manifestat un optimism prudent după summitul bipartizan de ieri cu participarea cancelarului, a ministrului său de externe şi a şefilor Uniunii Creştin Democrată şi Creştin Socială.

Die Welt din Berlin abordează deopotrivă acest summit şi catastrofa înregistrată de coaliţia regională social-ecologistă din landul Schleswig Holstein, după ce parlamentul din Kiel a refuzat s-o realeagă în funcţie pe social-democrata Heide Simonis, care a condus acest land în ultimii ani. Potrivit ziarului conservator berlinez, summitul antişomaj organizat de cancelarul Schroeder cu liderii opoziţiei n-ar fi constituit decât „o înscenare mediatică, brutal demolată de intruziunea în scenă a realităţii eşecului social-democrat suferit la Kiel”, capitala regională a landului Schleswig Holstein. Toate acestea „alimentează îndoielile privind eficienţa reformelor propuse şi capacităţii actualei coaliţii guvernamentale de stânga de la Berlin de a le impune”.

Osnabruceker Zeitung semnalizează radicala schimbare de atitudine a SUA faţă de conflictul nordirlandez şi retragerea sprijinului american acordat decenii la rând Armatei Republicane Irlandeze, care-i reprezintă pe separatiştii catolici din Ulster. In fine ziarul liberal danez Politiken consideră că „Paul Wolfowitz va putea face o figură bună la cârma Băncii Mondiale”. Ca adjunct al şefului Pentagonului, scrie ziarul, „Wolfowitz s-a dovedit unul dintre cei mai vizionari şi din punct de vedere intelectual unul dintre cei mai dotaţi membri ai administraţiei americane. A fost un ambasador extraordinar, la finele anilor 80 şi dispune de o reţea de prieteni prodemocratici în Asia, cărora n-a ezitat să le sară în ajutor când s-au văzut ameninţaţi de regimuri autoritare”. Ziarul evocă şi ceea ce numeşte „imperialismul democratic”, manifestat de Wolfowitz în Irak, conţinând virtual şi „o componentă de ajutorare şi dezvoltare a lumii a treia”. Ziarul cere europenilor să-i dea o şansă ca şef al Băncii Mondiale, punând între paranteze, în privinţa lui, cearta transatlantică privind războiul din Irak.