România în spaţiul Schengen - la anu' şi la mulţi ani!

De curând, Direcţia Naţională Anticorupţie a României (DNA) a arestat după mai multe săptămâni de observaţii zeci de vameşi şi poliţişti de frontieră bănuiţi de corupţie la graniţele României. De la începutul lunii februarie, peste 150 de vameşi şi de poliţişti români au fost arestaţi pe acuzaţia de corupţie - corupţia fiind o adevărată epidemie potrivit chiar preşedintelui Traian Băsescu.

Prin intensificarea controalelor la graniţă, România vrea să demonstreze că este aptă pentru aderarea la spaţiul Schengen. Iar Comisia de Control a spaţiului Schengen a confirmat că România respectă toate criteriile de protecţie a frontierei.

Totuşi, cererea Bucureştilor a fost respinsă pe termen nedefinit, în mare parte din cauza ministrului german de interne, Thomas de Maizière.

"Nu putem accepta România în spaţiul Schengen numai pentru că respectă criteriile tehnice, ci trebuie îndeplinite şi premisele politice vizând sistemului juridic şi politic. Ceea ce nu este cazul încă", a afirmat textual oficialul german.

Parchetul a iniţiat în România anchete împotriva a aproximativ 3000 de acuzaţi pentru corupţie şi luare de mită, dar condamnările în astfel de cazuri sunt rare, a adăugat de Maizière.

Din ce în ce mai mulţi cetăţeni români atribuie propriului guvern vina pentru refuzul statelor Schengen de a admite intrarea României.

Cazul Bulgariei este asemănător

Guvernul de la Sofia doreşte să emită o lege eficientă în vederea combaterii corupţiei cel mai târziu până în vara acestui an. Spre deosebire de România, în Bulgaria s-au pronunţat o serie întreagă de verdicte de condamnare a funcţionarilor învinuiţi de corupţie.

În acelaşi timp însă, numeroase personalităţi influente şi suspuse au fost achitate - ceea ce a trezit suspiciunea autorităţilor de la Bruxelles.

Instrumentele de luptă anticorupţie ale premierului bulgar Boiko Borisov, precum microfoanele instalate în birourile miniştrilor, sunt de asemenea privite cu scepticism de Comisia Europeană. Borisov explică: "Nu vreau ca miniştri mei să se organizeze pentru a conspira. În aşa fel nu pot să facă afaceri dubioase sau contrabandă. Ei sunt în funcţie pentru patru ani şi trebuie să se concentreze întru totul pe munca lor. Nu au timp de prietenii."

Ce legătură au microfoanele din birourile miniştrilor cu aderarea la spaţiul Schengen nu înţeleg nici bulgarii, care, ca şi mulţi români, au început să învinuiască propriul guvern de incapacitate şi mai puţin autorităţile de la Bruxelles de rea-voinţă.

Autori: Andreas Meyer-Feist/ Maria Pascu
Redactor: Petre M. Iancu