1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite în Irak

Cum trebuie să se desfăşoare lucrurile în continuare în Irak? Cînd şi în ce condiţii trebuie să fie asociate şi Naţiunile Unite în procesul de constituire a unei ordini post-belice? Aceste probleme se află pe ordinea de zi a întîlnirii de astăzi de la New York a secretarului general ONU, Kofi Annan, cu şeful administraţiei civile americane, Paul Bremer, şi cu reprezentanţi ai consiliului guvernamental irakian.

Ultimul atac terorist din Bagdad, la care şi-au pierdut viaţa peste 20 de oameni, nu a avut menirea să diminueze îngrijorarea lui Kofi Annan privind starea securităţii în Irak. Naţiunile Unite s-au retras treptat din ţară, după ce cartierul general al Organizaţiei din Bagdad a fost ţinta atacului de la jumătatea lunii august. Şi totuşi o reîntoarcere a Organizaţiei Naţiunilor Unite în statul de la Golf este astăzi mai posibilă ca oricînd. Nu înainte ca secretarul general să afle de la şeful administraţiei civile, Paul Bremer, şi de la Preşedintele Consiliului guvernamental irakian cum ar putea fi definit mandatul:

"Eu vreau să aflu, care urmează să fie rolul Naţiunilor Unite acum, în faza de tranziţie. Despre ce rol va juca ONU după aceea nu-mi fac deloc griji."

Nimeni nu se aşteaptă ca Bremer să promită la întîlnirea de la New York o influenţă mai mare a Naţiunilor Unite. Dar chiar şi pentru guvernul de la Washington a devenit clar că numai ONU poate netezi calea către alegeri libere şi că Organizaţia este necesară ca mediator neutru. Ca şi în Afganistan, este şi aici nevoie de o autoritate care să organizeze alegerile pentru un guvern de tranziţie. Statele Unite nu pot face acest lucru. Speranţele sunt asociate acum de numele Lakhdar Brahimi, pînă nu de mult delegatul ONU în Afganistan, care a devenit consilierul principal al lui Annan în problema Irakului. Într-un interviu acordat radiodifuziunii germane, Brahimi a precizat că, din perspectiva Organizaţiei Naţiunilor Unite, nu este vorba de un ajutor pentru Statele Unite sau de sprijinirea vreunui grup de interese: "Pe agenda Naţiunilor Unite se află numai bunăstarea poporului irakian. Altceva nu figurează acolo." Brahimi a mai adăugat că problema principală pentru ONU nu mai este securitatea; Organizaţia se va întoarce în Irak numai atunci cînd va avea de preluat un rol.

Asupra acestui aspect se duc intens tratative de aproximativ zece zile. În acest sens trebuie înţeleasă şi precizarea lui Paul Bremer privind dorinţa de compromis a Statelor Unite. Pe de-o parte ONU vine în întîmpinarea americanilor datorită grijilor pe care şi le face asupra situaţiei din Irak. Pe de altă parte, însă, în Consiliul de securitate există îndoieli: De ce trebuie Organizaţia să intervină într-o ţară ocupată într-un proces de la care a fost exclusă în noiembrie prin acordul dintre Washington şi Bagdad? Consiliul de securitate, prin preşedintele lui chilian Heraldo Munoz, aşteaptă un răspuns de la Bremer şi de la reprezentanţii consiliului de guvernare irakian. ONU nu trebuie să se expună la a fi ţapul ispăşitor în eventualitatea unui eşec în transferarea puterii - comentează unii diplomaţi. Brahimi formulează şi el această idee foarte desluşit: "Naţiunile Unite revin în Irak, numai dacă pot juca un rol. Dacă nu există un rol pentru ONU - grozav! Atunci pot face alţii jobul!"