1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Rolul Bundeswehr după decizia Curţii Constituţionale

Recenta decizie a Curţii Constituţionale de la Karlsruhe, potrivit căreia Bundeswehr ar putea interveni, în cazuri extreme, cu mijloace militare şi în interiorul ţării, a redeschis dezbaterea asupra rolului armatei

Are Bundeswehr dreptul de a interveni şi pe teritoriul Germaniei în cazul unui atac terorist? De exemplu dacă aparate de zbor sunt folosite drept arme de către Al Qaeda pentru a distruge zgârie-nori sau centrale atomice?

Entführter Motorsegler verbreitet Schrecken in Frankfurt 2003

Planorul care a stârnit panică la Frankfurt în 2003

Întrebarea s-a pus cu insistenţă după ce, la începutul lui ianuarie 2003, Germania era cât pe ce să fie confruntată cu imagini similare celor de la 11 septembrie 2001, din New York. Pilotul unui planor ce zbura deasupra clădirilor înalte ale metropolei financiare Frankfurt pe Main a ameninţat că va intra cu forţă într-una dintre acestea. După două ore pline de dramatism, în care poliţia a evacuat zona respectivă şi două jeturi ale aviaţiei militare au reuşit să-l ţine în şah, în aer, pe pilot, acesta a putut fi determinat să aterizeze.

Guvernul federal a adoptat în consecinţă o lege privind securitatea aeriană, conform căreia era permisă atacarea avionelor de pasageri deturnate de terorişti. Curtea Constituţională a ripostat, apreciind, în 2006, că, din motive etice, nu pot fi ucişi pasagerii unui avion doar pentru a preveni un pericol şi mai mare. Cu alte cuvinte că nu pot fi sacrificate vieţi omeneşti pentru a salva alte victime posibile. Apoi Bundeswehr nu ar avea dreptul de a interveni în interiorul ţării decât în caz de catastrofă sau în sprijinul Poliţiei, dar şi atunci doar folosind mijloacele de care dispune Poliţia. Aşadar nu şi tancuri sau avioane de luptă.

Ei bine, tocmai asupra acestui ultim aspect, cele două camere ale Curţii Constituţionale n-u căzut de acord. Motiv pentru care membrii ambelor camere s-au reunit în plenum - pentru a cincea oară doar în istoria Republicii Federale Germania - în tentativa găsi un numitor comun.

Gebäude des Bundesverfassungsgerichts BVG in Karlsruhe

Tribunalul Constituţional de la Karlsruhe

După ani de consultări, Curtea de la Karlsruhe a decis că Bundeswehr poate recurge la mijloace militare şi în interiorul ţării, dar numai în situaţii extreme. De pildă în cazul combaterii ameninţării teroriste din aer sau de pe mare, operaţiune ce-i revine de fapt Poliţiei, care însă nu beneficiază de avioane de luptă sau nave de război.

Chestiunea e cu atât mai sensibilă cu cât readuce în memoria colectivă detalii din capitolul întunecat la istoriei germane. De aceea, după cel de-al Doilea Război Mondial, în Constituţia Republicii Federale a fost stipulată separarea strictă dintre Poliţie, responsabilă pentru securitatea internă, şi aramta federală, responsabilă pentru apărarea ţării.

În alte ţări europene, această separare nu este aşa de strictă. În Italia, de pildă, armata are sarcina de a apăra libertatea şi democraţia. În Franţa, aprox. 2000 de soldaţi se află în "misiune internă", asigurând securitatea gărilor de tren sau a unor obiective turistice, în cazul unor atacuri teroriste. În Marea Britanie, chiar de curând armata a fost implicată în operaţiunile de asigurare a securităţii pe timpul Jocurilor Olimpice de la Londra. Aceasta a presupus şi staţionarea de rachete aer-sol şi de folosirea avionaleor militare în chiar inima capitalei britanice.

Revenind la Germnaia, şi după decizia Curţii Constituţionale, intervenţia Bundeswehr în interiorul ţării rămâne o chestiuen sensibilă. Pe mai departe este interzis atacul asupra unui avion de pasageri deturnat de terorişti precum şi o intervenţie contra demonstranţilor. Şi dacă totuşi se va pune problema, atunci va fi nevoie de acordul întregului cabient de la Berlin.

Între timp mai mulţi polticieni au criticat hotărârea Curţii de la Karlsruhe, între care şi ministrul Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger.