Ritualizarea protestelor şi moartea poetului

Nu numai spectacolul protestelor ritualizate ale adversarilor germani ai energiei nucleare, reluate ori de cîte ori un nou transport de reziduuri puternic radioactive ia calea centrului de depozitare de la Gorleben, cum s-a întîmplat deunăzi, lasă străinătatea uşor consternată, ci şi unele manifestări aparent lipsite de importanţă, în ocurenţă, elogierea paroxistică a unui poet cu un destin politic controversat, precum Adrian Păunescu, trecut în nefiinţă.

Evident, ziarele nu pierd din vedere la acest început de săptămînă nici noile încercări, venite de astă dată din partea unui fost aliat, Gianfranco Fini, de a-l înlătura pe premierul italian Berlusconi de la conducere, nici eforturile zadarnice ale partidului Stîngii (fost comunist) din Germania, de a-şi articula un program politic apt să ofere soluţii dincolo de patosul propagandistic anticapitalist. Vizita Papei Benedict al XVI-lea în Spania şi sfinţirea Catedralei Sfintei Familii la Barcelona nu au scăpat vigilenţei analiştilor. Cît despre problematica integrării străinilor în Germania, ea a devenit o temă recurentă de mai multe săptămîni încoace.

Surprinzătoare şi angoasante sunt vehemenţa, militantismul nesupunerii civile a protestatarilor germani, scrie LUXEMBURGER WORT, referindu-se nu doar la adversarii înverşunaţi ai energiei nucleare, ci şi la tenacitatea cu care, la Stuttgart, zeci de mii de locuitori ai metropolei suabe se opun construcţiei unei hipermoderne gări subterane. Analizînd noua cultură a protestului extra-parlamentar din Germania, bazată pe o bizară respingere unilaterală de către cetăţeni a unor anumite decizii politice, cotidianul citat consideră că, de facto, politica este cea care se află într-un imens şi grav impas .

Iar riposta mult mai agresivă a poliţiei, decît în alte dăţi, la acţiunile adversarilor energiei nucleare, scrie RHEIN NECKAR ZEITUNG, relevă atît hipersolicitările la care forţele de ordine sunt expuse în ultima vreme cît şi îndepărtarea tot mai flagrantă a actualei coaliţii conservator-liberale de nevoile şi aspiraţiile cetăţenilor.

Rolul poetului în cetate, răstălmăcit deja de vechii greci – este readus în actualitate în paginile ziarelor germane de decesul lui Adrian Păunescu . Moartea unui poet de curte - titrează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG însemnarea scriitorului german originar din România, Richard Wagner. Excelent cunoscător al istoriei recente a ţării, Wagner explică succesul de care Păunescu a avut parte şi prin iscusinţa acestuia de a fi amestecat elementele subversive cu ideologia naţional-comunistă. Păunescu a devenit efigia intelectualului balcanic acţionînd în stil bizantin, prin poziţionarea sa simultană în poet de curte şi opozant. Dar ceea ce l-a deosebit pe poetul decedat recent de majoritatea foştilor colaboratori ai regimului ceauşist şi de foştii poeţi de curte este faptul că el şi-a rămas în mare parte fidel şi după 1989.

Asupra elogiilor cvasi paroxistice, aduse zile la rînd de deţinătorii actuali ai puterii, de unii intelectuali şi artişti dar şi de oamenii de rînd poetului dispărut, se opreşte Ernest Wichner în articolul publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Semnalînd etapele biografiei poetului de curte, Wichner îl citează pe Mircea Dinescu la începutul însemnării sale.

Dinescu, căruia tot în paginile de foileton, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG îi publică fotografia şi un portret aniversar, semnat de Joseph Croitoru, regreta că Păunescu, un mare talent comparabil cu un fenomen al naturii,(…) a fost primul care s-a certat cu Ceauşescu o dispută care, ce păcat, a eşuat în iubire.

Cît despre Dinescu însuşi, care împlineşte în aceste zile 60 de ani, cititorul german mai află că a fost un erou al revoluţiei, devenit viticultor, că după succesul său politic s-a metamorfozat într-un energic întreprinzător, un celebru invitat al talk-showurilor televizate, un mediator şi promotor al literaturii, poeziei, schimburilor culturale.

În sfîrşit, prietenoşilor locuitori ai ţinuturilor de dincolo de păduri, pe scurt,Transilvaniei, istoriei sale culturale, aspiraţiilor federaliste nutrite de mai tînăra generaţie, le dedică NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, în ediţia sa de sîmbătă, un amplu reportaj.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz