1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Risipă organizată din fondul de rezervă

Alocările ocazionale către administraţiile locale nu sunt de natură să încurajeze proiectele serioase, dar alimentează în schimb cheltuielile de conjunctură şi improvizaţiile electorale.

Plouă cu bani

Plouă cu bani

Cu puţin timp în urmă se strecurase ştirea că primul ministru, excedat de solicitările partidului, a plecat trântind uşa, luând cu sine şi pe miniştrii ne-politici: pe Bogdan Drăgoi de la finanţe şi pe Cătălin Predoiu de la justiţie. Pirmul ministru refuzase să utilizeze fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa pentru cheltuielile electorale ale primarilor PDL. Nu după mult timp însă, primul ministru a semnat o hotărâre de guvern prin care s-a aprobat suplimentarea sumelor destinate bugetelor locale cu suma de 648.233 mii de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru 2012.

Potrivit anexei, (publicate pe surse.ro) banii sunt dirijaţi preponderent către judeţele în care PDL are nevoi stringente şi către zonele cu importanţă strategică pentru UDMR, Harghita şi Covasna şi aliaţii de la UNPR.. De fiecare dată guvernul care a împărţit şi-a făcut parte, dar de data aceasta asistăm la o disproporţie care bate la ochi. De exemplu Consiliul Judeţean Harghita primeşte din fondul de rezervă 6400 de mii de lei, judeţul Covasna 4880 mii de lei iar în judeţul Ilfov comuna Voluntari (condusă de un primar UNPR) primeşte 4000 de mii de lei, prin comparaţie cu alte sume care la nivelul întregului judeţ nu depăşesc 2000 de mii de lei.

Hotărârea aceasta de uvern, care a suscitat deja criticile aprinse ale opoziţiei, este grăitoare în cel puţin două privinţe. În primul rând se confirmă o veche şi statornică practică de a distribui banii în mod preferenţial după criterii de partid. Potrivit

”înţelepciunii” politice româneşti, alternanţa la putere face ca pe termen lung să se instituie, prin rotaţie, o anumită egalitate de tratament. Dar egalitatea este numai teoretică, în practică continuând să se manifeste mari discrepanţe, care descurajează politicile oneste. Aplicarea aceluiaşi sistem de alocare este cu certitudine o mare înfrângere morală a primului ministru Mihai Răzvan Ungureanu, care cu ceva timp în urmă dăduse de înţeles că va opune rezistenţă. În fine, alocările preferenţiale sunt o veche cutumă pe care niciun partid nu are autoritatea morală de a o contesta, dar faptul că a fost aruncat în jocul electoral fondul de rezervă al guvernului este mai grav. Destinaţia lui legală este cu totul alta şi primul ministru nu poate decât să spere că nu se vor produce anul acesta inundaţii mari sau alte catastrofe care să-l pună în dificultate.

În al doilea rând, aceste alocări ocazionale, dar repetate periodic nu sunt de natură să încurajeze proiectele mari şi serioase, alimentând în schimb cheltuielile de conjunctură şi improvizaţiile electorale, aşa cum sunt zonele florale de o exuberanţă neobişnuită, micile amenajări prin parcuri publice cu bănci inscripţionate urât şi impudic cu numele primăriei sau al candidatului şi tot felul de găselniţe costisitoare menite să câştige vremelnic bunăvoinţa publicului. Pe scurt, este o risipă enormă, care pleacă direct din stiloul primului ministru.

În al treilea rând devine mai vizibilă o politică veche şi ambivalentă a partidelor guvernamentale faţă de UDMR şi mai ales faţă de judeţele Harghita şi Covasna. Aceste două judeţe, în ciuda retoricii de circumstanţă ”naţional-patriotice”, au primit în mod constant mai mulţi bani decât au reuşit ele să ofere bugetului de stat. Judeţele mari şi bogate cum sunt Clujul sau Constanţa primesc înapoi mai puţin, dar Harghita şi Covasna mai mult. Acest lucru e de natură să atenueze revendicările autonomiste, să le menţină la foc mic, dar nu reuşesc câtuşi de puţin să rezolve problema pe termen lung, căci nu oferă nicio siguranţă şi nicio perspectivă.

În sfârşit, această hotărâre de guvern rispeşte cu totul impresia construită cu grijă a unui guvern nou, condus de o personalitate independentă, care ar fi capabilă să rupă cu vechile practici electoraliste.