Moldova în blocaj constituţional?

Cele trei partide pretins pro-europene (PLDM, PDM și PL) și-au anunțat intenția de a crea o majoritate parlamentară, dar negocierile, de facto, nu au început, deși de la demisia guvernului Gaburici a trecut aproape o lună. „Nu a existat nici o întâlnire la nivelul negociatorilor!”, a confirmat deputatul PL, Valeriu Munteanu. Potrivit lui, au loc doar discuții la nivelul liderilor de partide care trebuie să clarifice „liniile directoare” în baza cărora să fie purtate negocierile propriu-zise.

Iresponsabilitatea politicienilor împinge Moldova spre faliment

Liberalii cred că această tergiversare are loc deoarece PDM şi PLDM ar purta în paralel tratative cu PCRM (cum au făcut şi anterior). „Problema alegerii preşedintelui i-ar putea determina să facă alianţă cu comuniştii, deoarece aceste 3 partide (PLDM, PDM şi PCRM) au împreună numărul necesar de voturi (61 de voturi) pentru alegerea preşedintelui”, a menționat liderul PL Mihai Ghimpu. Liberal-democraţii neagă acuzaţiile, iar Partidul Democrat şi comuniştii refuză să comenteze supoziția.

Liderul Partidului Popular European din Moldova, deputatul Iurie Leancă, a confirmat lipsa negocierilor: „Dacă Moldova nu este capabilă să iasă din sfera grupărilor de interese și nu va avea o guvernare pro-europeană majoritară autentică, nu prin declarații de intenții, dar prin acțiuni concrete și cu un plan de stabilizare și redresare a situației, pentru a readuce țara pe calea modernizării europene, în doar câteva luni Moldova își va pierde în totalitate credibilitatea în fața partenerilor externi, va fi în situația de a nu mai primi nici un suport financiar din exterior și va intra în incapacitate de plată”, a spus Leancă.

Mihai Ghimpu: „Shor la pușcărie, nu la Președinție!”

Marți, în cadrul unei emisiuni televizate, liderul PL Mihai Ghimpu, a spus că una din condițiile de bază ale PL de a intra la guvernare împreună cu PLDM și PDM este „pușcărie pentru Ilan Shor” (principalul suspect în dosarul jafului miliardului de dolari din sistemul bancar al țării - persoană care a devenit primar de Orhei în urma alegerilor locale din 14 iunie): „Până nu va închis Shor, nu cobor din copac! Cum poţi să ajungi, după ce ai furat sute de milioane, primar de Orhei? Nu se fură miliardul în ţara asta fără acordul celor de la putere!”. Mai mult, potrivit lui Ghimpu, cineva ar încerca să pregătească terenul pentru ca Ilan Shor să fie înaintat, în 2016, la funcția de președinte al Republicii Moldova: „Peste un an, vor să-l înainteze la funcția de președinte. Au zis că dacă lumea l-a votat primar în codrii Orheiului, de ce nu e bun de președinte?”, s-a revoltat ironic Mihai Ghimpu.

Iar șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a anunțat oficial „înghețarea finanțării pentru Moldova”. Potrivit lui, „banii europeni vor ajunge în bugetul Moldovei atunci când autorităţile de la Chişinău vor forma un nou Guvern, capabil să negocieze un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, dar şi să soluţioneze criza din sectorul bancar”.

Guvern provizoriu fără putere – deficit bugetar de milioane

Potrivit ministrului moldovean al Finanțelor, Anatol Arapu, „bugetul, când a fost aprobat, s-a bazat pe finanțări masive din exterior. Cu părere de rău, aceste finanțări astăzi nu există, iar noi ne bazăm exclusiv pe veniturile fiscale”. El a mai spus că „lovitura pentru acumulările la bugetul țării vine și de pe urma reducerii comerțului - volumul exporturilor și importurilor este cu mult mai mic față de cel prevăzut în buget. Dacă inițial au fost prognozate importuri mai mici cu 15%, în 5 luni avem deja o reducere de 22%. Prin urmare și veniturile de la vamă le estimăm mai mici”, a menționat Arapu. În 2015, Uniunea Europeană a prevăzut pentru Moldova o finanţare de 40,7 milioane de euro. Banii urmau să ajungă în visteria ţării în calitate de suport bugetar în mai multe domenii, inclusiv pentru reformarea justiţiei.

Presiunile europene asupra politicienilor moldoveni se fac şi pe linie politică. În cadrul întâlnirii de marți, la Suceava, cu președintele moldovean Nicolae Timofti, liderul de la București, Klaus Iohannis, a avertizat politicienii din Republica Moldova că întârzierea creării unei „coaliții solide, stabile, capabile să consolideze parcursul european al Republicii Moldova și să continue în ritm accelerat procesele de reformă nu este benefică mai ales în actualul context intern și regional".

Tot marți seara, premierul interimar al Republicii Moldova, Natalia Gherman, ministru de Externe, a avut o discuție cu președintele delegației Parlamentului European pentru Moldova, Andi Cristea. El a reiterat că UE rămâne ferm angajată în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, dar a transmis un apel către liderii politici de la Chișinău de a forma cât mai curând un nou guvern în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere la UE și deblocării finanțării din partea FMI și UE.

Cel mai grav scenariu: blocaj constituțional

Pe de altă parte, președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a explicat, într-un interviu pentru realitatea.md, ce se poate întâmpla în cazul imposibilității învestirii unui nou guvern în termenii prevăzuți de Legea Supremă. Așadar, ultima zi în care Parlamentul actual poate învesti un nou guvern este 12 septembrie 2015. Dacă nu reușește, șeful statului „poate dizolva Legislativul”. „Curtea Constituțională a statuat că dreptul discreţionar al șefului statului de a dizolva sau de a nu dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni. Prin urmare, în cazul în care Parlamentul nu a reușit să învestească Guvernul în termen de 3 luni, șeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul lui discreționar de a dizolva Parlamentul se transformă în obligație”, a menționat Alexandru Tănase.

Totuși, potrivit Constituției, Legislativul „nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni din mandatul președintelui țării”, iar aceste ultime 6 luni încep în 23 septembrie. Alexandru Tănase speră să nu se ajungă într-o asemenea situație. „Dacă totuși se va ajunge la o astfel de criză, între 12 septembrie și 23 septembrie există suficient timp pentru ca șeful statului să execute acele obligațiuni constituționale pe care le are (să dizolve Parlamentul - n.n.). (…) Dacă prin absurd s-ar ajunge la un conflict între termenii de dizolvare obligatorie a Parlamentului și interdicția de dizolvare a Parlamentului în ultimele 6 luni de mandat al președintelui Republicii Moldova, Curtea Constituțională este instituția care are competența exclusivă de a-l rezolva. Constituția nu este un act sinucigaș, ea conține soluții pentru orice situații, cât de complicate sau absurde nu ar părea acestea. Societatea poate fi liniștită - nu există impas sau situații, care în mod legal nu pot fi depășite”, a conchis președintele Curții Constituționale.

Ultima soluție – alianță cu PCRM?

Se pare că posibilitatea cooptării comuniștilor la guvernare este privită ca variantă de rezervă nu doar de PLDM și PDM, dar și de către UE. Liderul PCRM, Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, la care au discutat despre criza economică și cea guvernamentală și despre viziunea PCRM „asupra unei viitoare coaliții extinse de guvernare”. Voronin a reiterat că PCRM pledează „pentru consultări largi cu participarea tuturor fracţiunilor parlamentare în vederea elaborării unor principii comune de formare a „unui guvern al salvării naţionale, compus din persoane competente, neangajate politic”.

Vladimir Voronin şi Pirkka Tapiola au discutat şi despre situaţia din sectorul bancar, inclusiv despre o posibilă soluție pentru „Banca de Economii”. Liderul PCRM a spus, că naţionalizarea acestei bănci (idee enunțată de PLDM și PDM înaintea alegerilor locale) nu este calea cea mai reuşită şi poate provoca o neîncredere a cetăţenilor în întregime în sistemul bancar al țării. În opinia lui Voronin, singura soluţie durabilă ar fi restructurarea datoriilor băncii şi organizarea unui control riguros din partea statului asupra tranzacţiilor acestei instituții bancare