1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Revoluţia electorală în Moldova aproape a eşuat

Doar votul cetăţenilor moldoveni din afara ţării mai poate salva Republica Moldova de o nouă criză politică. Este vorba de peste 64 mii de voturi care încă nu au fost numărate, acestea cântărind cât 4 mandate de deputat.

default

Autoritatea electorală de la Chişinău a procesat până acum 95% din sufragii. Voturile nenumărate încă sunt ale cetăţenilor moldoveni de peste hotare, care se presupune că au votat în cea mai mare parte pentru necomunişti. Este vorba de peste 64 mii de voturi, dintre care 10 mii trebuie să vină din România. 64 mii de voturi, adică cele 5% din voturi încă neprocesate, înseamnă un pic mai mult de 4 mandate de deputat. Exact de atât ar avea nevoie partidele democratice ca să adune 61 de voturi necesare pentru a putea alege, fără comunişti, şeful statului.

Din rezultatele oficiale anunţate de Comisia Electorală Centrală până la această oră reiese că alegerile parlamentare anticipate de ieri din Republica Moldova nu au schimbat cu mult configuraţia noului Parlament de la Chişinău. Conform rezultatelor oficiale prealabile, după numărarea a 95,4% din voturi, comuniştii au obţinut – 40,5% (44 mandate de deputat din 101), PLDM – 28,7% (31 de mandate), PDM - 12,9% (15 mandate) şi PL - 9,3% (11 mandate). Aşa cum arată acum tabloul electoral, aceasta înseamnă că partidele de orientare democratică din Moldova vor ocupa în noul parlament 57 de fotolii de deputat din totalul de 101 – număr suficient pentru formarea guvernului şi alegerea preşedintelui Parlamentului, însă nu şi a şefului statului. Pentru ca şeful statului să fie ales, iar criza politică depăşită, sunt necesare 61 de voturi. Asta înseamnă că partidele care fac parte din actuala guvernare ar urma să caute voturi la comunişti.

Până acum, doar Partidul Democrat a anunţat că s-ar putea alia cu comuniştii pentru a alege un şef de stat, dar nici împreună nu ar avea 61 de mandate necesare, ci doar 59. Prin urmare, o alianţă de stânga nu ar pune capăt crizei politice.

Teoretic şi matematic, singura alianţă care ar duce la depăşirea acestei crize prin alegerea şefului statului ar fi între PCRM şi PLDM. Prim-vicepreşedintele PLDM, Alexandru Tănase, a menţionat, însă, că discuţiile despre un astfel de scenariu sunt absurde.

Rezultatele preliminare oficiale afişate de CEC diferă substanţial de rezultatele a două sondaje exist-poll realizate de două companii sociologice care evidenţiau o victorie comună detaşată a PLDM, PD şi PL în raport cu comuniştii. Liderii politici liberal-democraţi, care duminică seară s-au bucurat de rezultatele sondajelor, încă nu vor să comenteze decalajul dintre rezultatele exit-poll-urilor şi rezultatele oficiale anunţate de autoritatea electorală. Şi analiştii politici sunt nedumeriţi şi caută explicaţii la întrebarea: Cum se poate ca diferenţa dintre rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne şi cele oficiale să fie de aproape 15%? Analistul politic Nicolae Negru susţine că această discrepanţă ar putea fi explicată prin faptul că „simpatizanţii comuniştilor nu-şi dau arama pe faţă”. Adică, ei votează pentru comunişti, dar le este ruşine să recunoască acest lucru şi în faţa celor care realizează exit-poll-urile.

La rândul său, directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, Viorel Cibotaru, susţine că ar exista două ipoteze care ar explica buclucaşa discrepanţă. „Una ar fi fraudarea alegerilor, dar nu prea sunt probe care să demonstreze această fraudă, iar a doua ar fi greşeala celor care au efectuat sondajele”.

Întrebat despre posibile alianţe post-electorale, Viorel Cibotaru a spus că cea mai viabilă variantă rămâne restabilirea Alianţei pentru Integrare Europeană, dar nu exclude nici posibilitatea unei coaliţii de centru stânga între PCRM şi PD.

Directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, susţine că PLDM, PDM şi PL sunt sortite să meargă împreună după alegerile parlamentare de duminică. "Posibil că vom avea din nou o situaţie politică incertă. Negocierile între componentele viitorului Parlament vor fi foarte dure”, consideră Chirilă. Potrivit lui, "cea mai verosimilă variantă este rămânerea la putere a actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, dar cu riscul de a avea în viitorul apropiat alegeri noi, pentru că este puţin probabil că Partidul Comuniştilor va ceda la negocierile cu Alianţa”, a menţionat expertul.

Criza politică ar putea fi depăşită dacă ar fi identificat un candidat la funcţia de şef al statului pentru care ar vota şi comuniştii. Prim-vicepreşedintele PLDM, Alexandru Tănase, a declarat, însă, că formarea în viitorul Parlament a unei coaliţiii largi, împreună cu comuniştii, nu este posibilă. De aceeaşi părere este şi vicepreşedintele PL, Vlad Lupan.

Duminică, după ieşirea de la vot, liderul PD, Marian Lupu, a spus că nu exclude varianta unei guvernări largi, pentru a depăşi criza politică. La rândul său, liderul comunist Vladimir Voronin a declarat:„Partidul Comuniştilor este gata să meargă la o coaliţie postelectorală şi cu partidele de dreapta. Noi suntem disponibili pentru mai multe variante de coaliţie, dar PCRM nu va face coaliţie cu PD atâta timp cât Marian Lupu râvneşte la funcţia de şef de stat”, a spus Voronin.

O altă cale de depăşire a crizei politice, fără comunişti, ar putea fi o reformă amplă a Constituţiei. Mai bine zis, schimbarea actualei Constituţii a Republicii Moldova, inclusiv a articolului care se referă la alegerea şefului statului în Parlament.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW- Chişinău
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm