"Revoluţia noastră pentru libertate de abia a început"

În realitate, este vorba de "o revoluţie paşnică, mânată de idealul libertăţii, prin care poporul s-a dovedit a fi mai puternic decât funcţionarii partidului comunist", opinează cotidianul din Berlin.

Comentatorii de la Die Welt mai amintesc: "nu este de la sine înţeles că revoluţia a rămas paşnică - demonstranţii de la Berlin şi-au asumat riscul ca revolta lor să fie înăbuşită în mod violent", un adevăr pe care mulţi germani par să-l fi uitat între timp. Astfel, aniversările de astăzi din capitala Germaniei reunificate trebuie să fie în primul rând un omagiu adus "eroilor anonimi ai revoluţiei din 1989", cât şi tuturor disidenţilor şi militanţilor pentru drepturile omului din fosta RDG, care au pregătit terenul pentru evenimentele din legendara seară de 9 noiembrie.

Ce a mai rămas din pasiunea pentru libertate ?

Ce a mai rămas însă din această pasiune pentru libertate la 20 de ani după ce a fost învins regimul comunist din RDG ? Cotidianul berlinez deplânge că majoritatea germanilor consideră în prezent "că nu trebuie să se exagereze cu libertatea", visând din nou la idealuri de sorginte stângistă, de pildă la egalitarism social.

Die Welt mai scrie: "Într-adevăr, libertatea este incomodă. Dar libertatea de a spune ce gândeşti, de a iubi pe cine vrei şi de a crede ce vrei, libertatea de a ajunge pe cele mai înalte culmi şi de a cădea din nou, îl deosebeşte pe om de regnul animal, şi pe individul puternic de un colectiv incolor. (...) Libertatea este ca viaţa însăşi - sălbatică, plină de contradicţii, de o frumuseţe ameţitoare - dar niciodată perfectă. Iar revoluţia noastră pentru libertate de abia a început", conchide Die Welt.

Germanii din Est au toate motivele să se bucure

Libertatea este mai presus de diferenţele economice, opinează şi The Times din Londra, amintind că germanii din Est au toate motivele să se bucure, cu toate că suferă în continuare de pe urma unei situaţii economice mai precare decât landurile occidentale ale Republicii Federale. Cel mai impresionant simbol al noii libertăţi este, potrivit editorialiştilor londonezi, "fapul că fiica unui preot din Germania de Est a devenit cancelarul unei democraţii stabile şi încrezătoare în propriile forţe."

Corriere della Sera

se opreşte asupra forţei simbolice a Berlinului, care a devenit astăzi "o poartă spre cele mai originale culturi europene, un loc preferat al tinerilor, al artiştilor săraci, dar creativi, şi al tuturor celor care caută un simbol al libertăţii".

Mai există multe ziduri care trebuie dărâmate

Libertatea câştigată pe 9 noiembrie 1989 de estgermani "are şi astăzi puterea de a alimenta speranţele popoarelor aflate în lanţurile totalitarismului", demonstrând lumii întregi că există mereu o alternativă la dictatură, apreciază ziarul parizian La Croix. Pe de altă parte, ţări precum Rusia şi China "par să nu fi învăţat lecţia căderii Zidului Berlinului şi a Cortinei de Fier, ci rătăcesc în continuare pe căile autoritarismului, călcând în picioare drepturile omului", relevă jurnaliştii francezi de la Liberation, subliniind că au mai rămas multe ziduri care trebuie străpunse pe viitor.

Zidurile simbolice persistă şi în mentalităţile germanilor din est şi vest, comentează Der Standard. "Germanii din vest sunt prea nerăbdători, şi nu pot înţelege cât este de greu să te adaptezi la un sistem politic şi economic cu totul nou", scriu editorialiştii vienezi. "Este important ca ambele părţi să înveţe să manifeste mai multă înţelegere. Sperăm ca, poate peste alţi 20 de ani, germanii să poată spune cu adevărat: Da, suntem un popor!"

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Petre M. Iancu