1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Revolta opoziţiei germane împotriva autorităţilor elveţiene

Emiterea unor mandate de arestare în Elveţia pe numele unor agenţi ai autorităţilor financiare germane a stârnit rumoare şi indignare în Republica Federală, în special în rândul opoziţiei de stânga.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, la Copenhaga

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, la Copenhaga

Acuzaţi de spionaj economic şi de încălcare a secretului bancar, cei trei agenţi ai landului Renania de Nord-Vestfalia, însărcinaţi să depisteze cazuri de evaziune fiscală ar putea fi reţinuţi de autorităţile elveţiene în cazul în care pătrund pe teritoriul confederaţiei.

Atât acuzele la adresa celor trei cât şi unele din reacţiile germane la demersul elveţian sunt semnificative pentru un subiect de importanţă majoră în Europa, într-un moment în care Bătrânul Continent discută adoptarea Pactului Fiscal propus de Germania.

Dacă va fi ratificat de parlamentele naţionale, acest pact va reconfigura Europa, o va pune la adăpost de datorii excesive, dar o va obliga, în interesul asanării bugetelor, să-i urmărească mult mai sever decât în trecut pe toţi cei ce refuză să-şi plătească în mod corect impozitele.

Germania a depus în ultimii ani eforturi susţinute în vederea combaterii masivelor evaziuni fiscale comise de proprii cetăţeni, din care mulţi au profitat, ani la rând, de secretul bancar şi de paradisurile fiscale din ţări şi principate mici şi minuscule, precum Elveţia, Luxemburg şi Liechtenstein.

Spre a nu-şi vedea veniturile şi dobânzile pe capital diminuate de fisc, nu puţini şi-au parcat sume importante în băncile din aceste "raiuri fiscale".

Autorităţile federale şi regionale germane au reuşit să recupereze o parte din banii sustraşi în mod ilegal, prin evaziune fiscală, statului, recurgând la presiuni politice la adresa paradisurilor în cauză, precum şi la demersuri de o legalitate îndoielnică.

Aşa de pildă, statul german s-a expus la un moment dat reproşului că ar acţiona precum un tăinuitor, cumpărând pe bani grei date şi informaţii bancare confidenţiale, furate instituţiilor monetare elveţiene, care incriminau numeroşi cetăţeni ce se dedaseră evaziunilor fiscale.

Aceste măsuri germane loviseră puternic în interesele economice elveţiene, care urmăresc, între altele, atragerea de fonduri din străinătate.

Aşa s-ar putea explica măsurile dure, luate, în replică, de elveţieni. Între ele se numără şi emiterea mandatelor de arestare pe numele celor trei agenţi fiscali germani.

Tustrei participaseră, în februarie 2010, la achiziţionarea CD-ului conţinând lista cu numele a 1.100 de clienţi germani ai băncii elveţiene Credit Suisse, rău platnici de impozite.

Banca plătise 150 de milioane. Urmărirea penală a instituţiei fusese sistată ca atare, în toamna anului trecut.

Ecoul emiterii mandatelor de arestare nu s-a lăsat aşteptat. Deşi ministrul german al finanţelor, creştin-democratul Wolfgang Schäuble, a manifestat înţelegere pentru măsurile oficialilor din Berna, nu puţini sindicalişti şi politicieni germani, în special de stânga, s-au arătat contrariaţi, consternaţi şi scandalizaţi.

Indignare a provocat nu în ultimul rând chiar răspunsul placid al ministrului german.

Din unghiul lui Thomas Eigenthaler, preşedinte al sindicatului din administraţia financiară, acţiunea elveţiană împotriva celor trei agenţi germani reprezintă „o tentativă de intimidare a clasei politice germane”.

A emite mandate de arestare pe numele unor cetăţeni „care nu şi-au făcut decât datoria e grotesc”, a adăugat el. La formule de condamnare similară a oficialităţilor elveţiene au recurs şi varii politicieni social-democraţi şi ecologişti, care au cerut guvernului berlinez să ia o atitudine fermă împotriva Bernei şi în apărarea agenţilor fiscali germani.

În replică, autorităţile confederaţiei au atras atenţia asupra faptului că justiţia elveţiană nu e mai puţin independentă decât cea din Germania. O sintagmă pe care a folosit-o sâmbătă, la Copenhaga, şi ministrul german al finanţelor.

Rămâne de văzut dacă demnitarul german are dreptate să afirme că toate acestea nu vor afecta proiectatul acord fiscal germano-elveţian vizând impozitarea retroactivă a unor clienţi germani vechi ai băncilor elveţiene. Stânga germană a criticat virulent acest acord, pe care-l consideră prea puţin sever faţă de gravele delicte comise de bogătaşi ce şi-au sustras averile impozitărilor legale timp de multe decenii.

În ce priveşte pactul fiscal, adoptarea lui va antrena în mod foarte probabil şi necesitatea redefinirii noţiunii de secret bancar.