1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Revista revistelor culturale: România literară, 22 şi Dilema Veche

România literară, în numărul 30, se amuză cu seriozitate pe tema unui spargeri din centrul Bucureştilor. Dar nu este vorba despre o bancă sau casă de schimb valutar, ci despre librăria Humanitas de la Kretzulescu, din care hoţii nu au luat nici măcar o singură carte, ci doar cîteva calculatoare şi DVD-uri.

default

Nicolae Manolescu scrie în tableta sa de pe pagina întîi că spargerea aceasta conţine elemente semnificative, care permit o radiografie sociologică şi morală a lumii noastre, adică una drastic sărăcită şi simplificată la funcţiile sale vitale cum ar fi cea de pe nava interstelară Star Trek. Nicolae Manolescu reia astfel o observaţie mai veche dintr-un articol în care îşi manifestase dezamăgirea că SF-ul contemporan descrie un viitor sumbru din care cultura lipseşte şi remarcase că pe sus-numita navă interstelară nu se află nici măcar o singură carte.

Comentariile pe tema jafului de la Kretzulescu continuă pe ultima pagina unde găsim mai multe scenarii pseudo-poliţiste extrem de savuroase despre presupuşii eroi ai jafului de la Kretzulescu. În corpul revistei alături de cronicile de carte obişnuite regăsim pe Mihai Zamfir cu partea a doua din “Catehismul liberlismului” o încercare pe marginea cărţii clasice a lui Friedrich Hayek, “Drumul spre servitute” iar în pagina a-12-a, aflăm partea a 4-a din “Însemnările despre Cioran” ale lui Gheorghe Grigurcu. La mijlocul revistei apare un fragment dintr-un nou roman al lui Constantin Ţoiu, “Vindicta” în pregătire la Cartea Românească.

Închei semnalînd eseul seducător al lui Sorin Lavric despre prestigiul cărţilor clandestine din pagina a 21-a revistei România literară. “Spre deosebire de cărţile aflate în lumina rampei - ale căror titluri se află pe buzele tuturor-, scrie Sorin Lavric, cărţile clandestine sînt cele pe care le citim cu toţii, dar nu îndrăznim să spunem că am făcut-o. Le avem în minte, dar nu şi pe buze. Pe scurt, pe primele le cităm fără să le citim, pe celelelalte le citim fără să le cităm vreodată”.

Revista Dilema Veche numărul 81 care se află de azi pe tarabe, şi-a ales ca temă centrală reacţia societăţii în situaţii de criză cu referire la recentele inundaţii catastraofale. E un dosar foarte reuşit care compensează multe dintre golurile sau falsurile din jurnalele televizate.Andrei Pleşu, în pagina a 3-a, porneşte la rîndul de la această temă ajungînd însă la cîteva reflecţii despre respectul faţă de autorităţi care intră în categoria aforismelor antologabile: “Administraţia, scrie Andrei Pleşu, nu are într-o ţară normală statut de putere. Ea este strict serviciu public şi ca atare nu e respectabilă decît în măsura în care e funcţională. În fond nu respecţi căile ferate, notariatele, poşta şi jandarmeria. Te aştepţi doar să-şi facă treaba şi dacă şi-o fac le acorzi creditul şi aprecierea ta. Respectul e altceva, e pentru profesorii care te-au făcut om, pentru părinţi, pentru legi şi cutume, pentru valori.”

În acest număr 81, foarte bogat ca de obicei, descoperim de asemenea două texte extrem de interesante deaspre recentul summit G8 din Scoţia, semnate de Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie şi Richard Haas, preşedintele Consiliului pentru Afaceri externe din SUA. Textul lui Stiglitz cuprinde întîmplător şi cîteva observaţii care se potrivesc extraordinar de bine situaţiei româneşti actuale. “FMI, spune el, avertizează în legătură cu boala olandeză: ea constă în injecţia de capital străin (chiar şi prin ajutoare) care duce la creşterea ratei de schimb a monezii locale, făcînd dificilă crearea de locuri de muncă în sectorul exportatorilor sau protecţia împotriva importurilor ieftine. Este exact situaţia actuală a României.

În sfîrşit revista “22”, aflată deja de mai multe zile pe tarabe, propune un text excepţional al lui Cătălin Avramescu, intitulat” Din ţara lui Adrian Pleşu” – greşala, veţi vedea, este intenţionată. Textul se refera la situaţia dezastruoasă a învăţămîntului românesc. Iată concluzia lui Cătălin Avramescu: „Asistăm în această ţară - o spun cîntărindu-mi cuvintele - la Apocalipsa educaţiei”. Despre această Apocalipsă este vorba şi în paginile 6,7 si 8 ale revistei care transcriu o dezbatare desfăşurată la sediul GDS în 21 iulie si moderată de Andrei Cornea la care a participat, întîmplător şi totuşi inevitabil şi minstrul educaţiei Mircea Miclea.

În sfîrşit, dar nu în ultimul rînd este de semnalat analiza Alinei Mungiu-Pippidi din paginile a 3-a şi a 4-a. Este cea mai cuprinzătoare şi perspicace analiză politică a momentului imediat. Autoarea disociază între trei aspecte distincte, starea revoluţiei, starea europenizării şi starea reformei pentru a diagnostica momentul politic actual. Un rezumat este posibil, dar analiza aceasta trebuie neapărat să fie citită integral.

  • Data 07.08.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B32t
  • Data 07.08.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B32t