Revista Presei

În ce măsură ar putea pe ascultătorii noştri să-i intereseze temele care de mai multe săptămîni încoace reţin din plin atenţia opiniei publice din Germania şi a ziarelor din republica federală? Evident este vorba de temele autohtone, precum reforma sistemului de impozitare a sistemului de asigurări medicale şi sociale sau reforma sistemului de învăţămînt superior, aflată de cîteva zile încoace în centrul celor mai aprinse dezbateri vizînd crearea universităţilor de elită? Ei bine, aceste teme sunt interesante tocmai fiindcă ele prefigurează cadrul economic şi social în care vor evolua cu mai mare sau mai puţină libertate de mişcare, peste cîţiva ani şi viitorii membri ai Uniunii Europene. Simplificarea sistemului de impozitare nu este o reformă deloc simplă, ea cere timp şi răbdare aşa încît povara impozitelor de pe umerii contribuabilului german va fi mai uşoară abia peste vreo patru ani consideră FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. În dezbateri, poziţiile celor două partide surori aflate in opoziţie, creştin social şi creştin democrat, se disting net una de cealaltă. Modelul creştin democrat poate fi pe drept cuvînt desemnat ca reformă, cel creştin social nu. Interesant, acest din urmă model se apropie de cel al social democraţilor scrie MARKISCHE ALLGEMEINE şi, în cazul în care infuzia de miliarde propusă de liderul creştin social Stoiber se va solda cu diminuarea numărului de şomeri în Germania, este posibil ca actualul cancelar, social- democratul Gerhard Schroder să cîştige şi pentru a treia oară alegerile. Pînă una alta - independent de proiectele de reformă fiscală sau a sistemului de pensii, un exemplu începe să facă şcoală: este vorba de decizia Commerzbank-ului de a reduce aşa numitele pensii suplimentare pe care în Germania întreprinderile le asigură salariaţilor lor. Ironia destinului face ca această decizie - complet nesocială, în pofida faptului că este criticată de liderii social democraţi, să fie exact pe placul planurilor Ullei Schmidt, ministru pentru problemele sociale - constată STUTTGARTER NACHRICHTEN.
Perfidia întregii situaţii este amplificată de aplicarea diferenţiată a conceptului reducerii pensiilor suplimentare de întreprindere căci nimeni alţii decît cei din conducerea concernelor şi întreprindeirlor fac excepţie de la aplicarea acestei măsuri, opinează RHEINISCHE POST. Această nedreptate strigătoare la cer constituie un imperativ la adresa politicienilor, forţîndu-i pe aceştia să reformeze echitabil şi sistemul de pensii. Dar cetăţenii Germaniei trebuie să priceapă la răndul lor că angajamentul particular în finanţarea unei părţi a pensiei de bătrîneţe a devenit indispensabil. Si cei 15 milioane de salariaţi trebuie să ştie şi că de acum înainte nu mai pot miza pe aşa numita pensie suplimentară de întreprindere conchide NEUE PRESSE din Hanovra.
Între timp, pe fundalul campaniei electorale care va începe în Germania se profilează tema extinderii Uniunii Europene, mai exact cea a eventualităţii primirii Turciei în Uniune. HANDELSBLATT critică intenţia partidelor unionale de a instrumentaliza electoral subiectul, relevînd că o campanie împotriva Turciei este falsă din perspectiva politicii externe, îndoielnică din punct de vedere juridic şi pernicioasă procesului de integrare a milioanleor de turci care trăiesc in Germania.
NORDSEE ZEITUNG din Bremerhaven apreciază drept ipocrită încercarea social democraţilor de a dezavua transformarea de către partidele unionale a aderării Turciei la Uniunea Europeană în subiect de campanie electorală. Şi acesta fiindcă, în timp ce pledează deschis şi pătimaş în favoarea unei mai putenrice implicări a cetăţenilor în mecanismele democraţiei, social democraţii vor să elimine din sfera dezbaterilor un subiect care vizează tocmai viitorul Europei şi care-i preocupă cel mai intens pe cetăţenii de rînd din Republica federală dar şi din ţările vecine. Dar tot din raţiuni electorale , George Bush junior a făcut în Statele Unite un pas în direcţia cea bună promiţînd legalizarea situaţiei celor peste un milion de muncitori imigranţi ilegali în majoritate mexicani care trăiesc pe teritoriul americii. Şi acest pas are funcţie de exemplu şi pentru Germania scrie RHEINISCHE POST căci în Republica Federală demersul este invers:
străinii care sunt integraţi şi sunt pe cale de a se integra şi în piaţa muncii sint expulzaţi în baza unor bizare criterii birocratice şi legislative: si aşa se face că emigranţii din Rusia de origine aşa zis germană dar care nu vorbesc o boabă nemţeşte sunt primiţi cu braţele deschise în timp ce alţi străini vorbitori deja de germană şi integraţi - sunt expulzaţi. Politica gemrană în materie de azil şi imigraţie conchide ziarul citat rămîne crispată, costă enorm şi este păguboasă.