1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Revenirea la tradiţie

Premiul German al Cărţii, decernat scriitorului Eugen Ruge pentru cronica unei familii de comunişti din fosta RDG, atestă forţa de supravieţuire a unei formule romaneşti pe nedrept considerată, pînă deunăzi, desuetă.

Eugen Ruge

Eugen Ruge

Romanul german contemporan revine la formele tradiţionale ale cronicii de familie. Depistînd această mutaţie retroactivă în chiar ajunul inaugurării Tîrgului Internaţional de carte de la Frankfurt pe Main şi al decernării Premiului German al Cărţii, criticii s-au slujit de o figură de stil şi au titrat suplimentul literar al săptămînalului DIE ZEIT foarte sugestiv: Despărţirea de eu.

Trei romane s-au impus tematic atenţiei, din perspectiva menţionată, dintre care unul a fost răsplătit cu Premiul German al Cărţii, şi anume, saga de aproape 500 de pagini a unei familii est-germane, de-a lungul mai multor generaţii.

Intitulat, în traducere aproximativă „Vremurile cînd lumina e mai puţină”, romanul este opera de debut în proză a lui Eugen Ruge, matematician de formaţie, dramaturg consacrat care, la 57 de ani, a izbutit cu brio să vireze spre eposul romanesc.

Deja in 2009, pentru pe-atunci încă neterminatul manuscris al actualului roman, Ruge a primit premiul Alfred Döblin fondat de Günter Grass, laureat al Nobelului pentru Literatură.

Juriul, care i-a atribuit acum lui Ruge Premiul German al Cărţii, a apreciat forţa epică a romanului fireşte, în varianta sa definitivă, precum şi componentele sale anecdotice, comice, deşi în sine, saga ramificatei familii este departe de a fi una veselă. Dimpotrivă, evenimentele narate din 1952 şi pînă în anul 2001 sunt focalizate din perspectiva celui mai tînăr membru al familiei, Alexander, alias Saşa, bolnav de cancer, frustrat, căutîndu-şi norocul în vest. In parte însă, romanul are şi puternice componente autobiografice ceea ce atestă supravieţuirea, fie şi discretă, a eului în cîmpul naraţiunii.

Story-ul începe în Mexic unde Charlotte şi Wilhelm, doi stalinişti convinşi s-au exilat din calea dictaturii naţional-socialiste. Proveniţi din familii de muncitori, ei acceptă fără să cîrtească disciplina de fier a partidului, penalizarea abaterilor şi a nesupunerii prin deportarea în Gulag, chiar cînd propriii lor fii devin victimele represiunii şi terorii sovietice. Unul dintre ei, Kurt, supravieţuieşte, se căsătoreşte cu Irina şi se stabileşte în RDG, trecînd sub tăcere experienţa sa concentraţionară.

Se adaptează doar aparent sistemului încercînd să se sustragă pe cît posibil vieţii de partid. Fiul său Alexandru creşte în mijlocul acestor contradicţii familiale, între cazonul devotament al bunicilor comunişti şi tăcerea în care propriul său părinte s-a învăluit. Mama, ea însăşi o vajnică tovarăşă dotată cu talent organizatori, îşi îneacă frustrările în alcool. Cu călătoria lui Alexander în Mexic, pe urmele bunicilor săi comunişti, începe romanul. Dar fiecare dintre personajele cărţii, deţine o perspectivă strict individuală asupra celor întîmplate, expusă în capitole separate. Elementul catalizator al acestor viziuni îl constituie modul în care Alexander, un alter ego al autorului, îşi expune propria percepţie a celor întîmplate de-a lungul mai multor generaţii ale aceleiaşi familii.

Entuziasmaţi, unii critici au comparat romanul lui Eugen Ruge cu un Buddenbrock al RDG. Autorul a respins cu amabilă ironie comparaţia, afirmînd că pe de-o parte Thomas Mann este un mare scriitor pe cînd el însuşi nu ar fi decît unul foarte modest. Apoi, comparaţia mai are un viciu, dînd de înţeles că după epocalul Buddenbrock al lui Thomas Mann, alt roman original, de acelaşi calibru, ar fi foarte greu de imaginat…Realitatea şi saga lui Eugen Ruge demonstrează însă exact contrariul.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Alina Kühnel