Reuniunea OSCE în ”Oraşul interzis”
6 decembrie 2004
Diplomaţi cu experienţă consideră că finalul celui de-al 12-lea Consiliu de Miniştri al OSCE va fi unul conflictual. Poate şi pentru căă membrii organizaţiei privesc în mod diferit derulările din Ucraina. Solomon Passy, ministrul de Externe al Bulgariei, ţară ce deţine, anul acesta, Preşedinţia OSCE, a salutat decizia de repetare a rundei de balotaj a alegerilor prezidenţiale, adoptată de Curtea Constituţională de la Kiev. Forul ce reuneşte state din America de Nord, Europa şi Asia Centrală va trimite observatori la scrutinul din 26 decembrie – şi nu ar fi o premieră, doar că prezenţa acestor observatori este subiectul criticilor constante ale Moscovei. Alexei Borodawkin este reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE: ”Rolul acestei misiuni este de a oferi ajutor şi susţinere, nu de a critica dur şi, de multe ori, incorect”.
Borodawkin acuză observatorii OSCE de dublu standard. În plus, misiunile nu inlcud prea des membri ruşi – pentru că puţini dintre ruşi vorbesc limba engleză. Iar cetăţenii ruşi care au activat în structurile guvernamentale de la Moscova nu sunt doriţi. Solomon Passy conştientizează supărarea Rusiei. În privinţa alegerilor din Ucraina, a propus tuturor statelor membre să trimită cât mai mulţi observatori la alegerile de la sfârşitul acestui an pentru ca, apreciază Passy, OSCE să-şi poată exercita cât mai bine atribuţiunile.
Sofia se află, pentru această reuniune, în stare de asediu. Mii de poliţişti din întreaga ţară au fost aduşi în capitală pentru a asigura securitatea participanţilor. Pe şoseaua ce leagă aeroportul de Centrul de Congrese (fostul Palat al Culturii) a fost instalat câte un post de poliţie la fiecare 20 de metri. Zborul avioanelor mici deasupra Sofiei a fost interzis, astăzi şi mâine, iar sofioţilor le-au fost date două zile nelucrătoare. Capitala se numeşte, în presa bulgară a dimineţii, ”Oraşul interzis”.
Dacă a meritat efortul rămâne de văzut. Ore întregi, pe parcursul sfârşitului de săptămână, ambasadorii acreditaţi de statele membre la OSCE au încercat să pregătească proiectul unei declaraţii finale. Deocamdată, textul propus este plin de puncte controversate. În special datorită perspectivei moscovite: Moldova, Georgia şi Caucazul sunt, în viziunea rusă, parte a propriei sfere de influenţă. În atari condiţii, Borodawkin, emisaul Kremlinului, susţine restructurarea agendei OSCE, anume, în funcţie de interesele Moscovei: ”Este foarte important să fim capabili să reacţionăm la noile ameninţări. Trebuie să cooperăm în combaterea terorismului”.
Cum înţelege, însă, Moscova să coopereze? Ameninţând că îşi va reduce contribuţia financiară la bugetul OSCE. Statele Unite şi europenii încearcă să nu se lase impresionaşi de această nouă poziţie de forţă a Rusiei.