Reuniunea ministrilor de externe europeni de la Bruxelles

Astăzi s-au reunit la Bruxelles miniştrii de externe ai UE în şedinţa lor lunară. În centrul consultărilor se situează alături de finanţarea pe termen lung a Uniunii, evoluţia situaţiei din regiunea sudaneză Darfur, bântuită de criză, precum şi disputa pe marginea programului nuclear iranian.

Criza din Sudan îi sileşte pe şefii diplomaţiilor europene să treacă la acţiune. De luni de zile încearcă să exercite presiuni asupra guvernului de la Khartum. Miliţiile arabe trebuie dezarmate fără întârziere, cer miniştrii. Până acum, fără succes: vânătoarea asupra populaţiei africane continuă, sub privirile binevoitoare ale guvernanţilor. Ministrul german de externe, Joska Fischer, a proferat ameninţări la adresa Sudanului în cursul verii, în urma convorbirilor cu omologii săi comunitari: "am fost cu toţii de acord că este de datoria guvernului sudanez să dezarmeze miliţiile, iar cei răspunzători să fie deferiţi justiţiei", a spus el textual.

Până în prezent, guvernul de la Khartum nu a întreprins însă nimic. Cu toate acestea, este puţin probabil ca europenii să treacă la fapte. Unele ţări membre ale UE sunt împotriva sancţiunilor şi pledează pentru o nouă declaraţie în care să se dea expresie "profundei îngrijorări" a celor 25 asupra situaţiei din Darfur.

Germania, Franţa ŞI Marea Britanie sunt pentru măsuri mai energice, între altele şi pentru că ONU vorbeşte de cea mai gravă criză umanitară din lume. Potrivit informaţiilor organizaţiei mondiale, peste 50.000 de persoane au fost ucise, iar 1,2 milioane silite să se refugieze.

În proiectul de declaraţie al celor 25, nu se vorbeşte de "genocid" şi nu se ştie dacă miniştrii de externe vor ajunge la un compromis în acest domeniu.

Cea de-a doua temă a reuniunii o constituie programul nuclear iranian. În timp ce SUA sunt convinse că Teheranul lucrează de mult la fabricarea de arme atomice proprii, UE conisderă că mai poate împiedica acest proces. Comisarul de politică externă Chris Patten declara în context: "Dacă Iranul ne poate convinge că nu va folosi uşa din dos pentru a deveni o putere nucleară - şi dacă noi vom putea verifica acest lucru - atunci se va bucura de sprijinul nostru activ şi în sânul comunităţii internaţionale"

De peste un an, miniştrii de externe ai Marii Britanii, Franţei şi Germaniei încearcă printr-o acţiune comună să împiedice Iranul în edificarea unui program nuclear. Teheranul trebuie să renunţe la producerea sau achiziţionarea de uraniu apt pentru fabricarea bombei atomice, sună cererea lor. În schimb Europa îi oferă un acord de cooperare. Eşecul acestui plan ar fi o catastrofă pentru cei 25, sublinia ministrul german de externe Joska Fischer, opinând că "este vorba de o evoluţie periculoasă într-o regiune deja periculoasă. Fiecare pas in afara AIEA trebuie chibzuit cu mare grijă, dar nu trebuie exclus."

În disputa nucleară cu Iranul, care figurează şi pe agenda de astăzi a AIEA la Viena, Germania, Franţa şi Marea Britanie vor să dea tonul din nou împreună: Teheranul urmează să beneficieze de răgaz până în luna noiembrie, pentru a da la iveală toate amănuntele programului său atomic. Dar dacă presiunile asupra Iranului vor spori peste măsură, s-ar putea ca Teheranul să se ţină de cuvânt şi să rezilieze oficial acordul de neproliferare a armelor atomice, refuzând să mai coopereze cu inspectorii AIEA, cu atât mai mult cu cât în regiune, Israelul al carui program nuclear nici nu intra in discutie, nu a semnat documentul, nemai vorbind de cooperarea cu agenţia vieneză.