1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Reunificarea cu România? "Un lucru demult depăşit"

Cu prilejul unei recente vizite la Berlin, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, i-a acordat un interviu în exclusivitate pentru DW coresponentului nostru Keno Verseck.

default

Igor Corman, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova

DW: Domnule preşedinte, criza politică din Republica Moldova din acest an se pare că i-a deziluzionat pe mulţi politicieni ai Uniunii Europene. Oficial, se vorbeşte în continuare despre Moldova ca despre un capitol de succes al Parteneriatului Estic. Neoficial, Moldova este considerată de către unii chiar ca fiind un stat la marginea eşuării.

Igor Corman: Eu nu aş spune că în Uniunea Europeană se vorbeşte despre anumite aspecte cum că a eşuat ceva. Din contră, dacă vorbim de Parteneriatul Estic, Moldova este un caz de succes, bineînţeles totul este în comparaţie. Sigur, nu este în interesul nostru sa arătăm lucuri care sunt frumoase, dar nu reale. Interesul nostru este să avem o diagnostică foarte bună şi să ştim ce avem de făcut. Avem foarte multe de făcut, dar suntem motivaţi, şi însuşi faptul că Moldova este o ţară mai mică în comparaţie cu altele, aceste reforme structurale pe care noi le întreprindem, nu sunt uşoare, dar totuşi, ca proporţie, sunt mai uşor de implementat, ceea ce şi facem acum în Moldova. Eu aş vedea mai degrabă partea plină a paharului. Cred că deja foarte multe lucruri am reuşit şi insuşi faptul că peste două săptămâni, la Vilnius vom parafa acordul de asociere înseamnă că nu mai stă nimic în calea semnării acestui acord. Sunt doar aspecte tehnice, iar pe parcursul anului următor sunt sigur că vom reuşi să ratificăm acest acord în Parlamentul de la Chişinău. Deci, aceste lucruri sunt nişte constatări foarte clare, lucrurile se mişcă pe calea cea corectă în Republica Moldova.

DW: Uniunea Europeană recunoaşte că aţi creat un cadru legislativ foarte bun pentru reforme, dar constată că există foarte multe dificultăţi de a le pune în practică.

I. C.: Sigur că lucururile nu se schimbă peste noapte, este vorba şi de mentalitatea oamenilor. Dincolo de legislaţie există partea a doua şi aici ne concentrăm eforturile ca să vedem şi o implementare impecabilă. Într-adevăr, aici avem de lucru, asta este situaţia.

DW: Se pare că după semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova va intra într-un nou conflict masiv cu Rusia. Drept avertisment, în septembrie deja au fost stopate importurile de vin şi alte băuturi alcoolice din Moldova.

I. C.: Sigur că Rusia este o ţară foarte importantă. Eu nu am de gând să comentez realităţile din Federaţia Rusă, modelul de dezvoltare de acolo, constat doar că pentru Republica Moldova este important să avem relaţii comerciale bune, civilizate. Faptul că noi în trecut am fost în aceeaşi ţară, am avut aceeaşi soartă, ar trebui nu să ne creeze obstacole, ci din contră să ne aducă posibilităţi adiţionale pentru a avea un dialog normal, civilizat cu Federaţia Rusă. În privinţa modelului de devoltare şi a viitorului ţării, noi suntem ferm convinşi că noi avem dreptul să decidem. Şi dacă am zis că modelul european este acela pe care dorim să-l vedem în Republica Moldova şi dacă vedem că avem şi sprijinul din partea Uniunii Europene, atunci sunt sigur că aceasta este calea de dezvoltare a ţării noastre.

DW: Clasa politică din Republica Moldova este foarte divizată, nu există un consens politic asupra orientării externe a ţării. Nu vă temeţi că semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană va adânci această divizare, va crea şi mai multă instabilitate politică?

I. C.: Da, din păcate n-avem un consens politic în ce priveşte integrarea europeană, aşa cum l-au avut alte ţări. Moldova a mai trecut prin astfel de faze de instabilitate politică. Opoziţia noastră până în anul 2009 era în favoarea integrării europene atunci când era la guvernare, deci din 2004 însuşi comuniştii au tras concluzia că nu există un alt model de dezvoltare, ei vorbeau chiar despre ireversibilitatea cursului de integrare europeană. Faptul că şi-au schimbat părerea, explicaţia o văd doar în conjunctura electorală, se gândesc doar la alegeri. Dar atunci când vorbeşti de interesul naţional, trebuie să-l pui mai presus decât anumite circumstanţe conjuncturale de moment. Am eşua, dacă acum am refuza să semnăm acest acord de asociere în speranţa că aceasta ne va consolida societatea, în speranţa că vom avea relaţii mai bune cu alte ţări care nu privesc cu ochi buni procesul nostru de integrare europeană. Eu cred că din contră, suntem într-o fază în care trebuie să dăm dovadă de fermitate, dacă considerăm că aceasta este calea. Şi după ce vom reuşi acest lucru, vom ajunge şi la o societate mai consolidată şi la un consens politic.

DW: Conflictul cu Transnistria va deveni şi mai greu de rezolvat după semnarea acordului de asociere?

I. C.: Noi încercăm de 22 de ani să soluţionăm acest conflict şi nu ne-a ieşit nimic. Dacă noi o să avem succese pe calea integrării europene, dacă viaţa va fi mai bună în partea dreaptă a Nistrului, vom avea alte salarii, ţara va arăta altfel, eu cred că aceasta va şi crea o bază pentru discuţii mai serioase cu partea cealaltă a Nistrului, deci cu Transnistria. Şi acolo cetăţenii au acelaşi scop, să trăiască mai bine. Dacă noi suntem siguri că procesul de integrare europeană ne permite să trăim mai bine, atunci cred că vom fi atractivi şi vor înţelege acest lucuri şi ceilalţi cetăţeni din regiunea tranistreană.

DW: Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar putea să fie şi în interesul multor oameni de afaceri din Transnistria. Credeţi că din partea lor ar putea să vină un impuls pentru soluţionarea conflictului?

I. C.: Noi i-am inivitat pe cei din Transnistria să ia parte la procesul de negocieri cu Uniunea Europeană, deocamdată ei nu au acceptat acest lucru. Soluţia intermediară care s-a găsit este ca aceste preferinţe comerciale autonome să se extindă până la 1 ianuarie 2015 în raport cu agenţii economici din Transnistria. Până atunci timp mai este, în interesul nostru este ca şi cei din Transnistria să facă parte din aceasta zonă de comerţ liber cu Uniunea Europeană, cred că este şi în interesul lor.

DW: Vă aşteptaţi la alte sancţiuni din partea Moscovei după ce veţi fi semnat acordul de asociere?

I. C.: Nu, după summit-ul de la Vilnius ne aşteptăm la un dialog mai bun cu Federaţia Rusă.

DW: Cum vedeţi rolul României în procesul integrării europene a Republicii Moldova?

I. C.: Cred că rolul României este important, este o ţară vecină, membră a UE, cu care avem foarte multe legături şi o cooperare foarte bună. Avem o agendă comună care pune accentul pe proiecte comune, mă refer aici de exemplu la conducta de gaz care va lega Iaşiul cu Ungheni, mă refer şi la alte proiecte de conexiune a Republicii Moldova la spaţiul energetic european. Avem şi o cooperare foarte bună în ce priveşte armonizarea legislaţiei noastre cu cea comunitară. Profităm şi de faptul că România a tradus acquis-ul comunitar, nu va fi nevoie să-l traducem noi. Deci, avem o cooperare foarte bună, şi este şi firesc şi natural ca România să ne sprijine alături de alte ţări din Uniunea Europeană.

DW: Aţi fost ambasadorul Republicii Moldova în Germania. Vedeţi paralele între procesul de reunificare a Germaniei şi dezvoltarea relaţiilor între România şi Republica Moldova?

I. C.: Nu, nu le văd. Noi avem probleme de reunificare în contextul soluţionării conflictului cu spaţiul transnistrian. Noi dorim să devenim mai atractivi pentru partea stângă a Nistrului, şi atunci cred că vom avea o bază serioasă pentru discuţii privind soluţionarea conflictului.

DW: Deci, Dvs. excludeţi perspectiva unei reunificări cu România?

I. C.: Este un lucru demult depăşit. Scopul nostru este ca Republica Moldova să devină membră a familiei europene, să adere la Uniunea Europeană. Cooperarea cu România duce şi la o situaţie, în care multe clişee sunt tot mai mult depăşite. Este scopul nostru să ne cunoaştem mai bine. Evident, avem legături speciale cu România. Cred că este în interesul României să ne sprijine ca să ne regăsim împreună în cadrul Uniunii Europene.