Retrospectiva săptămânii germane

Criza Uniunii Creştin-democrate a atins un punct culminant luni dimineaţă prin refuzul lui Wolfgang Schäuble de a prelua funcţia lui Merz. Schäuble a refuzat categoric şi nu puţini au văzut în aceasta un gest de răzbunare la adresa Angelei Merkel. Faptul că însărcinatul cu politica externă a creştin-democraţilor nu a devenit preşedinte federal, se datorează înainte de toate şefei partidului care nu l-a susţinut la vremea respectivă. Aceasta după şocanta demisie a lu Friedrich Merz! Angela Merkel părea părăsită de toţi. Că are destui adversari, colegi de partid care nu văd cu ochi buni faptul că la conducerea Ununii se află o femei şi pe deasupra una din fosta RDG, nu e o noutate. Dar în aceste zile, premierul creştin-democrat din Turingia, Dieter Althaus, a lăsat limpede să se înţeleagă că se ţes intrigi împotriva preşedintei uniunii.

Un lucru este cert, cei doi ani care au mai rămas până la scrutinul parlamentar din Republica Federală, nu vor fi deloc uşori pentru Angela Merkel. Ea îi va avea de înfrutnat pe rivalii din propriile rânduri iar poziţia ei va deveni din ce în ce mai fragilă pe măsură ce sondajele vor indica un rezultat tot mai slab al formaţiunii pe care o conduce.

Deloc îmbucurător a fost raportul de toamnă al principalelor şase institute economice din Germania, anume că începând cu anul viitor economia germană va cunoaşte o nouă stagnare. Opoziţia nu a pierdut prilejul să lanseze critici la adresa guvernului, precizând că avântul economic se va încheia fără să se fi profitat de el. Şi în contextul reuniunii miniştrilor europeni de finanţe de la Luxemburg au fost reluate discuţiile pe marginea aproape sigurei încălcări de către Germania în anul viitor, pentru a patra oară deja, a pactului de stabilitate monetară.

Un alt subeict care a dominat dezbaterile publice în aceste zile l-au constituit protestele angajaţilor de la uzinele Opel. După şase zile de grevă, miercuri după-amiază salaraiaţii din Bochum au decis să reia lucrul. Negocierile dintre sindicate şi patronat vor continua însă încercându-se să se evite reducerea a până la 10.000 de locuri de muncă în Germania, aşa cum a anunţat cocernul american de autombile General Motors, căruia îi aparţin fabricile Opel.

Deşi se vorbeşte în permanenţă de restructurări ale marilor frime germane, cu alte cuvinte de reduceri masive de personal, aşa-numitul consiliu pentru imigraţie, creat cu un an în urmă la cererea ministrului fderal de interne Otto Schily, a prezentat marţi un raport, care nu a fost primit tocmai cu ochi buni de acelaşi ministru. Consiliul consideră că în 2005 Germania ar avea nevoie de 25.000 de străini care să acopere necesarul de forţă de muncă de pe piaţa internă. Schily a fost de părere că recomandarea consiliului pentru imigraţie trebuie bine cântărită ţinând cont de cei 4,35 de milioane de şomeri câţi există în Germania la ora actuală. Şefa acestui grup de experţi, Rita Süssmuth, fostă preşedintă a Bundestagului a avertizat că în anumite domenii se duce totuşi luipsă de personal calificat, în domeniul sanitar, dar e nevoie şi de ingineri, mai ales în branşa construcţiilor de maşini, precum şi de personal în sistemul de asigurări.