1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Retragere tactica

3 februarie 2004
https://p.dw.com/p/B1kG
Presedintele Bush decide asupra verificarii independente a rapoartelor serviciilor secrete privind Irakul

Comentariu transmis de la Washington de corespondentul nostru Daniel Scheschkewitz, adaptat de Valeriu Lazar.

Sub aspect politic, presedintele Statelor Unite George W. Bush a facut stânga-mprejur, consimtind ieri la verificarea informatiilor din partea serviciilor secrete, privind pretinsele arme de distrugere în masa aflate la dispozitia Irakului. A confirmat ca va desemna în acest scop o comisie independenta. Mas media americana e de parere ca rezultatul investigatiilor va fi disponibil abia peste un an si jumatate, deci dupa alegerile prezidentiale din noiembrie curent. Prin urmare, initiativa presedintelui Bush tradeaza îndeosebi calcul politic, deoarece în campania electorala, absenta armelor de distrugere în masa poate deveni o tematica delicata pentru George Bush.

Pretinsele arme de distrugere în masa din posesia lui Saddam Hussein au fost ratiunea razboiului presedintelui Bush, a interventiei sale în Irak. Prin faptul ca se contureaza tot mai clar inexistenta acestor arme, presedintele Bush are o problema.
De suferit n-a avut doar credibilitatea Statelor Unite în ochii partenerilor lor ci si americanii însisi se întreaba tot mai frecvent daca razboiul a meritat într-adevar atâtea sacrificii umane si banesti. Mai ales ca finantarea sa le-a produs un deficit bugetar record, a carui acoperire va dura ani de zile. Bush nici n-a avut de ales - a fost nevoit sa admita investigatiile.
George Tenet, directorul agentiei CIA, e subordonat direct presedintelui si concedierea sa ar echivala cu recunoasterea unei vinovatii politice. În afara de aceasta, odata destituit din functie, Tenet ar fi reprezentat un pericol mult mai mare. Fiindca nu sunt tocmai neîntemeiate presupunerile multora, ca, în urma presiunilor Casei Albe, informatiile furnizate de serviciile secrete înaintea razboiului contineau formulari mai radicale decât le-ar fi permis temeiul real. Astazi, presedintele Bush poate prelua în schimb rolul celui care cauta adevarul, fara a fi nevoit sa recunoasca estimarea eronata a situatiei.
Ramâne de adaugat ca alegerea celor noua membri ai comisiei îi revine lui si nu Congresului - alt factor menit a diminua caracterul exploziv al investigatiilor. Al caror raport final se va prezenta abia anul viitor, deci mult timp dupa alegerile prezidentiale din noiembrie. La o data, când pentru Bush va fi mult mai putin delicata evidenta unei influente incorecte sau doar a incapacitatii serviciilor secrete.
Dar investigatiile îi sunt binevenite si lui John Kerry, contracandidatul prezumtiv al lui Bush din partea democratilor. Senatorul de Massachussets poate în fond sustine acum ca atitudinea sa din Congres - anume consimtamântul la rezolutia în favoarea razboiului - ar fi fost rezultatul inducerii sale în eroare. Care inducere în eroare nu e însa posibila în privinta bugetului american. Cifrele sunt expuse negru pe alb, iar prin deficitul record de peste 520 de miliarde de dolari, golul produs în finantarea Statelor Unite poate deveni curând o problema serioasa. Nivelul dobânzilor poate creste mai rapid decât si-o doreste presedintele Bush si decât prieste avântului conjuncturii economice.
Indirect, razboiul din Irak poate redeveni astfel o tematica a campaniei electorale si astfel o problema dezagreabila. Fiindca proiectul de buget, cu volumul sau de 2,4 bilioane de dolari, nici nu cuprinde finantarea operatiunilor militare.
În mod regretabil, problema nu este exclusiv americana. Fiindca odata cu slabiciunea acuta a dolarului, dobânzile americane în crestere vor ameninta deasemeni avântul conjuncturii economice în Europa. Sugrumati prin deficitul record american am avea cu totii de suferit de pe urma unei politici externe americane gresite.