1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Reticenţă şi speranţă la Kiev

Cu o zi înainte ca Ucraina să sărbătorească Ziua Independenţei, Angela Merkel vizitează Kievul. Considerată un semn de solidaritate, vizita a fost, însă, şi criticată. Unii acuză existenţa unei înţelegeri ruso-germane.

default

Angela Merkel şi Petro Poroşenko

Angela Merkel este un oaspete rarisim la Kiev. În timpul mandatului ei de aproape 9 ani, cancelara germană a vizitat o singură dată capitala Ucrainei, pe fugă, acum şase ani, la 21 iulie 2008. La acea vreme, preşedinte al Ucrainei era Viktor Iuşcenko. Într-o conferinţă de presă, Fundaţia Konrad-Adenauer, apropiată de CDU, a catalogat această vizită a Angelei Merkel, drept "un duş rece" pentru preşedintele de atunci al Ucrainei.

Deşi l-a susţinut pe Iuşcenko datorită politicilor pro-occidentale ale acestuia, cancelara a respins ideea unei apropieri rapide a Ucrainei de NATO şi Uniunea Europeană. Urmaşul lui Iuşcenko, Viktor Ianukovici, n-a fost niciodată vizitat de Merkel, Berlinul păstrând distanţă faţă de politica acestuia, considerată autoritară.

Iată, însă, că Merkel vizitează pentru a doua oară Ucraina, într-un context politic foarte delicat. Şefa cancelariei germane nu va zăbovi nici de astă-dată mai mult de câteva ore la Kiev, însă, tocmai auspiciile în care are loc vizita, conferă prezenţei cancelarei la Kiev o importanţă aparte. Ucraina trece prin cea mai dificilă criză din istoria sa recentă - Rusia a anexat Crimeea, iar în estul ţării are loc, de luni de zile, un război soldat cu mii de victime.

O vizită simbolică

Legăturile între Berlin şi Kiev sunt în acest moment mai strânse ca niciodată. Noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, a efectuat, deja, două vizite oficiale la Berlin, înainte şi după ce a câştigat alegerile prezidenţiale. De asemenea, Merkel şi Poroşenko poartă adesea discuţii telefonice.

Momentul ales de Angela Merkel pentru această vizită, cu o zi înainte de sărbătorirea Zilei Independenţei în Ucraina, are o importanţă simbolică deosebită. Ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, nu s-a sfiit să descrie prezenţa în Ucraina a înaltului oaspete german, drept "unică".

Într-un interviu pentru DW, politologul Olexei Haran, de la Academia Mohyla din Kiev, consideră că "Germania a ales să îşi exprime clar solidaritatea cu Ucraina". Haran atrage atrage totodată atenţia şi asupra zilei de 23 august 1939, când s-a semnat aşa-numitul pact Hitler-Stalin, document care constituit preludiul celui de-al doilea Război Mondial, declanşat prin atacarea Poloniei de către Germania, la 1 septembrie 1939. Tot atunci, la cererea părţii sovietice, a fost semnat şi un Protocol secret, ce împarţea sferele de influenţă între cele două puteri imperialiste.

"Poate că este o întâmplare, însă vizita este simbolică", consideră profesorul Haran. Până nu demult, politica Berlinului a fost aspru criticată în Ucraina, considerându-se că Germania ar accepta, tacit, sferele ruseşti de influenţă. "În contextul politicii agresive a preşedintelui Putin, putem observa o schimbare în abordarea Germaniei", a spus Haran pentru DW.

Frica de o nouă axă Berlin-Moscova

Hitler-Stalin-Pakt Unterzeichnung 1939

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, 23 august 1939

Cu precădere întâlnirea între Merkel şi Putin, petrecută înainte finalei de la Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia, a produs o reacţie de consternare la Kiev. Imediat după eveniment, mulţi ucraineni au iniţiat o campanie online împotriva Angelei Merkel. Nenumărate fotografii în care apărea Merkel erau însoţite de mesajul: Danke, Frau Ribbentrop; o aluzie clară la ministrul de externe nazist, Joachim von Ribbentrop, recte la Pactul Ribbentrop-Molotov, numit astfel după numele celor doi miniştri de externe care l-au semnat.

Un pic mai târziu, în presa din Marea Britanie apărea un articol extrem de iritant pentru Ucraina. Germania, se arăta în materialul respectiv, ar colabora îndeaproape cu Putin, scopul fiind încetarea luptelor în estul Ucrainei în schimbul recunoaşterii, de către Occident, a anexării Crimeei. De altfel, în preambulul vizitei lui Merkel la Kiev, o parte a presei din Ucraina a atras atenţia asupra existenţei unui aşa-numit pact "Merkel-Putin".

În pofida dezminţirilor oferite de Berlin, Kievul a rămas reticent. Experţi precum Olexander Suşko aşteaptă ca vizita cancelarei germane să ofere "un semnal clar, că Berlinul şi Kievul cooperează în sensul găsirii unor soluţii de încetare a conflictului din regiunea Donbas". În interviul acordat DW, directorul Institutului pentru Cooperare Euroatlantică din Kiev spune că, în acest moment, "importantă este definirea unei abordări comune, înaintea reuniunii din 26 august de la Minsk". Suşko consideră că este imposibilă îngheţarea conflictului în lipsa asigurării graniţei ruso-ucrainene. "În caz contrar, separatiştii vor continua să primească sprijin", a mai spus expertul.

Ajutoare financiare

În opinia sa, nu mai puţin lipsit de importanţă este şi un eventual ajutor financiar din partea Germaniei, de care Ucraina are în acest moment mare nevoie. "Ar putea fi vorba despre o fundaţie, care să asigure investitorii străini în Ucraina", propune Suşkov.

De asemenea, guvernul ucrainean aşteaptă din partea Berlinului ajutor şi în domeniul energetic. Din pricina unui diferend cu Rusia, cauzat de preţul impus de ruşi pentru gazul livrat, Moscova a întrerupt livrările către Ucraina. În context, nu este exclus ca Poroşenko să propună implicarea firmelor germane de profil în administrarea conductelor ucrainene de tranzit. De altfel, parlamentul din Kiev a dat, recent, undă verde privatizării parţiale a conductelor. Astfel, spun unii oficiali din guvernul ucrainean, ar putea fi rezolvat şi "conflictul energetic" între Ucraina şi Rusia.