1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Resursele naturale ca armă politică

Medana Weident29 decembrie 2005

Pe primele pagini ale ziarelor germane este comentată răpirea fostului secretar de stat Jürgen Chrobog şi a familiei sale în Yemen precum şi intervenţia neobişnuită a preşedintelui federal, Horst Köhler privind ameliorarea situaţiei catastrofale de pe piaţa de muncă.

https://p.dw.com/p/B12i

„La ce bun toate avertismentele ministerului german de externe dacă nici un secretar de stat nu ţine cont de ele?”- se întreabă „Berliner Zeitung”, care aminteşte şi de faptul că Jürgen Chrobog are experienţă în astfel de cazuri cooronând cu doi ani în urmă operaţiunile de eliberare a 14 turişti străini, între care 9 germani răpiţi în Sahara. „Koelnische Rundschau” atrage atenţia asupra pericolului pe care-l reprezintă o astfel de călătorie de vreme ce diplomatul cu experienţă se afla în Yemen într-un concediu particular, ce-i drept, dar la invitaţia ministerului de externe yemenit. În plus răpirea lui Chrobog a survenit la foarte scurt timp de la eliberarea, cu mari greutăţi, a arheoloagei germane Susanne Osthoff reţinută în Irak. „Leipziger Volkszeitung” consideră că în schimbul eliberării unui aşa important ostatec german, răpitorii vor cere o suma considerabilă.

Interviul acordat de preşeditnele Germaniei Horst Köhler săptămânalului „Stern” a stârnit discuţii aprinse dat fiind că şeful statului are o funcţie mai mult reprezentativă. „Rhein-Neckar-Zeitung” din Heidelberg notează că el a vorbit tocmai despre ceea ce-i preocupă pe oameni intens în ultima vreme: în timp ce economia prosperă, oamenii îşi pierd totuşi locurile de muncă. „Neue Presse” din Ulm salută faptul că preşedintele insistă să se ţină mai mult seama de interesele angajaţilor în plin proces de globalizare, dar se îndoişte de eficienţa propunerilor sale. La Berlin „Die Welt” scrie la aceiaşi temă: „Potrivit constituţiei preşedintele nu are mare putere de decizie (...) dar ceea ce spune, apelurile pe care le lansează au totuşi greutate.”

„La Repubblica” din Roma consacră un articol Germaniei, pentru care 2005 a fost un an negru în ce priveşte dimensiunile pe care le-a atins şomajul. În context se vorbeşte şi de numărul în creştere -1,8 milioane de la reunificare aţării cu 15 ani în urmă- al germanilor, care au părăsit Republica Federală încercându-şi norocul în străinătate.

Ziarele germane îşi opresc astăzi atenţia şi asurpa conflictului ruso-ucrainean privind livrările de gaz. „Süddeutsche Zeitung” din München se referă la posibilitatea ca sistarea livrărilor de gaz Ucrainei de la 1 ianuarie 2006, aşa cum a ameninţat Gazprom, ar putea afecta şi piaţa germană. „Volksstime” din Magdeburg e de părere că occidentul va tăcea şi nu va interveni atâta vreme cât nu va suferi deasemenea de pe urma confruntărilor dintre Moscova şi Kiev. Ziarul mai menţionează şi că din punct de vedere economic Ucraina este mai legată de Rusia decât de occident şi dependentă de gazul rusesc. Disputa, conchide „Volksstimme” arată cum resursele naturale pot deveni o ameninţătoare armă poltică.

Că gazul, a devebit o armă politică, citim astăzi öi în cotidianele franceze „Le Monde” şi „Dernieres Nouvelles d’Alsace”. La Viena „Die Presse” apreciază că dat fiind cursul politic al preşedintelui Putin, care se apropie tot mai mult de fostele structuri sovietice, ar trebui evitată o provocare a Kremlinului.

„Tages-Anzeiger” din Zürich aminteşte că impunerea unui preţ de cinci ori mai mare Ucrainei de către concernul Gazprom şi ameninţarea cu sistarea livrărilor de gaz în cazul neacceptării acestor condiţii nu sunt decât pedeapsa petnru revoluţia portocalie, pentru cursul pro Nato şi Uniunea Europeană a guvernului de la Kiev.