1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Respectarea normelor deontologice în presă

Ştefan Cândea12 decembrie 2005

Ultima săptămână a stârnit dezbateri aprinse în interiorul breslei jurnaliştilor, asupra unor minime norme deontologice care sunt frecvent încălcate în România. Plângerile în două cazuri punctuale s-au îndreptat către Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă, organizaţie din care fac parte ziarele sau televiziunile puse în discuţie.

https://p.dw.com/p/B31d

Abaterea flagrantă şi care a implicat majoritatea ziarelor centrale, este legată de mediatizarea inutilă a unei agresiuni asupra fetei liderului UDMR Bela Marko. Fata acestuia, simplu cetăţean al României, a fost transformată în subiect de presă, iar o cohortă de gazetari s-au năpustit să relateze în amănunt detalii ale agresiunii care ar fi trebuit să rămână strict confidenţiale. Practic, aşa cum a declarat şi Bela Marko, fata acestuia a fost agresată de două ori: prima oară de către tâlhari, a doua oară de către jurnalişti. Toate acestea se întâmplă la ziare şi televiziuni cu pretenţii, membre ale Clubului Român de Presă şi semnatare ale unui Cod Deontologic care menţionează clar că identitatea victimelor infracţiunilor trebuie să rămână confidenţială. Ba mai mult, printre ziarele care s-au abătut de la Codul Deontologic, se află chiar gazeta condusă de autorul acestui cod, profesor la Facultatea de Jurnalistică tocmai pe probleme de etică.

A doua faptă de presă de săptămâna asta, are ca protagonist postul tv Antena 1. Reporterii acestui post au luat legătura cu un infractor căutat de poliţie ca suspect în agresiunea asupra unei eleve de la ªcoala Centrală. Reporterii l-au convins pe acesta să le acorde un interviu. După care, pe ascuns, au anunţat poliţia care l-a săltat pe suspect chiar în timpul interviului. Practic, jurnaliştii au abuzat de statutul lor, pentru a atrage un suspect căutat de poliţie în braţele autorităţilor. Iarăşi, fapte care contravin mai sus amintitului Cod Deontologic. În plus, fapte care pot pune în pericol pe viitor, jurnalişti care vor ajunge să discute cu infractori sau suspecţi de diverse crime.

În ambele cazuri, singurii care au dezaprobat public abaterile de la setul de norme deontologice au fost asociaţiile media grupate în Convenţia Organizaţiilor de Media. Reacţia COM a fost însă slab sau deloc mediatizată, iar ziarele şi televiziunile vizate nici nu s-au sinchisit să răspundă. Rămâne de văzut daca organizaţia patronală din care aceste instituţii media fac parte, va reuşi să sancţioneze în vreun fel derapajele. Mass media din România are nevoie de dezbateri care să conducă la schimbări majore, mai ales în ceea ce priveşte calitatea produsului jurnalistic livrat către consumatorul de presă.