1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Republica Moldova la majorat

Republica Moldova a sărbătorit joi 18 ani de la proclamarea independenţei. Comuniştii şi necomuniştii au trecut pe rând pe la statuia lui Ştefan cel Mare, evitându-se reciproc.

default

27 august 1991, Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. Scriitorul Ion Ungureanu dă citire principiilor care au stat la baza Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova:

„...Să fie restabilite numele istoric al poporului nostru pe care el l-a purtat de-a lungul veacurilor. Numele istoric al poporului nostru – numele de român şi denumirea limbii acestui popor – limba română. Să fie repuse în drepturile lor însemnele naţionale ale poporului nostru - drapelul tricolor: albastru, galben, roşu”.

Ieri, 27 august 2009, Piaţa Marii Adunări Naţionale - acolo unde a fost proclamată în 1991 independenţa Republicii Moldova - a fost ocupată de comunişti, adversarii lor reunindu-se în faţa monumentului domnitorului Ştefan cel Mare. Liderii celor patru partide necomuniste (PLDM, PL, PD şi AMN) care, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie au format Alianţa pentru Integrare Europeană au fost întâmpinaţi cu aplauze la monumentul domnitorului.

Reţinem din discursurile lor:

"...O zi care aminteşte de multă muncă, de o adevărată luptă dintre comunism şi democraţie. O zi care a fost aşteptată de către cetăţeni sute de ani” - liderul PL, Mihai Ghimpu

"E ziua renaşterii statului nostru moldovenesc!” - liderul AMN, Serafim Urechean

"Republica Moldova este o ţară care merită să fie independentă în sensul deplin al cuvântului!” - liderul PLDM, Vlad Filat

"Toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de apartenenţa etnică, lingvistică sau religioasă trebuie să se simtă cetăţeni adevăraţi ai Republicii Moldova, să simtă că au o ţară, că edifică în continuare această ţară, iar statul are grijă de toţi cetăţenii săi” - liderul PD, Marian Lupu

Acum 18 ani, pe fondul destrămării URSS, Mişcarea de eliberare naţională obţinuse deja câteva victorii importante. În august 1989, după o Mare Adunare Naţională, limba română a fost proclamată limbă de stat şi a fost aprobată trecerea la grafia latină. Ulterior au fost adoptate tricolorul ca drapel naţional, stema şi imnul, precum şi declaraţia de suveranitate. Moldova rămânea, însă, în componenţa URSS. Până la declararea independenţei nu mai rămânea decât un pas care a fost făcut în cele din urmă la insistenţa sutelor de mii de oameni adunaţi pe 27 august 1991 în capitală, la Marea Adunare Naţională.

Care a fost catalizatorul acelui eveniment? Răspunde vicepreşedintele primului Parlament al Republicii Moldova, Ion Hadârcă:

„Mulţi nu ştiu că ceea ce a precedat Declaraţia de Independenţă şi zilele acelea istorice a fost puciul comunist de la Moscova. Comuniştii au luptat împotriva independenţei întotdeauna. Mai ales atunci, puciul acela periclita mişcarea noastră înspre suveranitate şi independenţă”.

Luni, 31 august, românii basarabeni vor sărbători Limba Noastră cea Română. Şi această denumire de sărbătoare a fost schimonosită de puterea comunistă din ultimii opt ani, astfel încât în titulatura oficială a rămas doar „Limba Noastră”.

Autor. Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Redactor: Robert Schwartz