1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Republica Moldova: De la elev-model la copil-problemă

Un dublu interviu despre problemele Republicii Moldova, cu eurodeputatul român Siegfried Mureșan și cu politologul german Hans Martin Sieg, director executiv al Institutului de Politici și Reforme Europene din Chișinău.

DW: Republica Moldova era considerată în urmă cu doar câțiva ani un elev model al Parteneriatului Estic. Acum, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, Moldova se află în pragul ruinei politice și economice. Mai este UE interesată de Parteneriatul Estic? Există la Bruxelles un plan B pentru această țară în plină criză sau va fi Moldova lăsată de capul ei?

Siegfried Mureșan: Așa cum era de așteptat, demiterea în octombrie a guvernului pro-european a dus la o pierdere de încredere pentru Moldova din partea Uniunii. Am prevăzut deja de atunci că această situație va genera instabilitate politică și economică, ceea ce se va reflecta în deteriorarea condițiilor economice.

Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan

Este ceea ce se întâmplă din păcate în prezent în Republica Moldova. Moneda națională se depreciază iar investițiile străine scad. Inflația a atins în 2015 cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Vor urma cu siguranță previziuni negative privind creșterea economică a țării, crearea de noi locuri de muncă va fi îngreunată, ceea ce va duce la încasări fiscale mai slabe. Astfel ajunge să fie pusă sub semnul întrebării plata salariilor și a pensiilor în această țară deosebit de fragilă economic.

Se știe că Moldova este dependentă de ajutoarele financiare internaționale. FMI este dispus în principiu să ajute Chișinăul, dar are nevoie în acest scop de un partener de dialog stabil, de un guvern legitim. Și UE este gata să ajute cu mijloace financiare suplimentare Moldova, dar așteaptă un acord al țării cu FMI, care ar servi drept confirmare a faptului că guvernanții de la Chișinău au elaborat un plan de stabilizare macroeconomică și bugetară a țării.

Nimeni nu contestă realizările Moldovei în planul apropierii de UE și nici cooperarea dintre Chișinău și Bruxelles. Aceste progrese au dus la eliminarea vizelor de călătorie pentru cetățenii moldoveni, avantaje de care au beneficiat sute de mii de persoane. Vreau să adaug că, în rândul statelor extracomunitare, Moldova este cel mai mare beneficiar net al ajutoarelor financiare europene pe cap de locuitor. Căderea guvernului pro-european a fost principalul factor de destabilizare politică și economică a Moldovei.

Fac apel la UE să nu-i dea uitării pe cetățenii moldoveni, în ciuda dezamăgirii provocate de politicienii acestei țări. Uniunea trebuie să se implice în continuare în evoluțiile din Moldova și nu să rămână pe margine ca simplu observator. O afirmație simplă a UE că ar fi gata să lucreze cu orice guvern de orice orientare instalat la Chișinău ar fi naivă și insuficientă. Există pericolul revenirii la putere a forțelor pro-ruse iar UE trebuie să facă acum mai mult pentru a evita acest scenariu și pentru a spori considerabil cooperarea cu Chișinăul.

Hans Martin Sieg: O schimbare de poziție a UE față de Moldova s-a putut constata deja după ultimele alegeri parlamentare din noiembrie 2014. Anterior, Uniunea a presupus că un executiv nou pro-european va pune în aplicare reforme de amploare. A existat un sprijin european real în acest sens. Se vehicula până și perspectiva integrării europene a Moldovei. Integrarea și reformele au marcat agenda UE față de Moldova. Partidele pro-europene au obținut o majoritate după scrutin, dar s-a reușit doar formarea unui guvern minoritar tolerat de comuniști. A urmat respingerea reformelor și neclarificarea serioasă a scandalului major din sistemul bancar, de unde au dispărut fără urmă un miliard de dolari.

Hans Martin Sieg

Hans Martin Sieg

Mai apoi, componența noului executiv a fost în total contrast cu promisiunile electorale și cu dorința alegătorilor, ceea ce a dus la prăbușirea încrederii oamenilor în guvern și la mișcări ample de protest, care nu au încetat nici azi. Poziția UE s-a schimbat astfel și mai mult, Uniunea s-a distanțat de Moldova. UE nu mai este interesată primordial acum de reforme și integrare, ci de stabilitate, având în vedere și situația din Ucraina.

DW: A greșit UE în strategia Parteneriatului Estic neoferind țărilor asociate perspectiva concretă a aderării la blocul comunitar, pentru a nu irita și mai tare Rusia?

Siegfried Mureșan: Prin semnarea Acordurilor de Asociere cu Moldova, Ucraina și Georgia s-au creat cele mai bune condiții-cadru de extindere a colaborării. Aplicarea concretă a acestor acorduri este acum mai importantă decât speculațiile privind perspectivele de aderare. Înainte de aceasta ar trebui îndeplinite extrem de multe obiective în domenii precum consolidarea statului de drept și cooperarea economică și comercială. Sunt mijloace și resurse care ar trebui epuizate înainte de discuția privind aderarea. O astfel de discuție purtată la nivel abstract nu aduce nimic pentru nimeni. În plus, în contextul numeroaselor provocări cu care se confruntă în prezent comunitatea, o discuție privind extinderea Uniunii nu ar fi binevenită în multe țări membre în acest moment.

Mult mai multe avantaje concrete pentru cetățenii moldoveni și pentru investitorii străini ar aduce consolidarea statului de drept, combaterea decisivă a corupției, modernizarea instituțiilor și crearea unui sistem juridic funcțional. Importante mai sunt utilizarea judicioasă a fondurilor primite de la UE și cooperarea economică mai strânsă cu UE. De exemplu, atunci când Rusia a plasat sub embargo în 2014 importurile de fructe și vinuri din Moldova, UE a răspuns atunci prin sporirea masivă a cotelor de import pentru aceste produse moldovenești. Măsura a asigurat supraviețuirea a numeroase firme agricole de producție din Moldova.

Dacă riscurile și pericolele cu care se confruntă statele din Parteneriatul Estic vor crește, inclusiv din cauza acțiunilor Rusiei, sigur că UE trebuie să reacționeze și să folosească mijloace la care până acum nu a dorit să recurgă. Unul dintre acestea ar fi oferirea unei perspective concrete de aderare pentru aceste țări.

Hans Martin Sieg: Perspectiva aderării poate reprezenta un stimul în plus, dar nu ar trebui supraevaluată. Logica extinderii UE în regiunea centrală a Europei nu poate fi aplicată similar în est. Această logică a presupus că UE a sprijinit reformele făcute de fiecare stat candidat independent și din proprie dorință, în vederea atingerii unor standarde comunitare. Ca principiu de bază, statele care au aderat în ultimii ani au pornit de la o statalitate intactă, construind rapid structuri de economie de piață; a existat un consens larg în rândul eliterlor din acele țări cu privire la necesitatea reformelor iar opoziția a continuat de regulă cursul reformator atunci când prelua puterea de la guvernul anterior. În Europa de Est, dimpotrivă, s-au consolidat structurile oligarhice, stabilizate prin corupție sistematică. În această regiune, instituțiile statului și partidele politice au fost subordonate intereselor de afaceri private.

Și în est există reformatori și dorință de reformă în rândul populației, dar în fiecare partid se află lideri care au grijă să respingă reformele, pentru a proteja interesele oligarhice. De aceea, perspectiva de aderare nu este o soluție, în absența altor condiții necesare. UE are nevoie de un alt gen de instrumente cu care să influențe activ aplicarea reformelor de către partenerii din estul Europei.

DW: Ce șanse are noul guvern Filip? Sunt alegerile anticipate o șansă de ieșire din criza politică sau, din contră, ar împinge ele Moldova în brațele Rusiei? Sunt periculoase alegerile anticipate pentru menținerea Moldovei pe cursul european?

Siegfried Mureșan: După luni de instabilitate politică, noi alegeri nu ar fac decât să perpetueze această criză, cu toate riscurile implicate. De aceea este acum nevoie urgentă de alcătuire a unui executiv pro-european. Avantajele colaborării cu UE sunt covârșitoare: importurile și exporturile vor crește, datorită acordului de liber schimb și eliminării obstacolelor comerciale. Schimburile comerciale dintre cele două părți vor si stimulate în plus dacă autoritățile moldovene vor aplica reglementările comunitare privind siguranța alimentelor și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. De asemenea, toți cei implicați au avut de învățat în urma schimburilor de informații survenite și a colaborării sectoriale.

Eu cred că formarea unui guvern pro-european este calea de ieșire din criză pentru Moldova. Riscul este ca forțele pro-ruse să recâștige majoritatea în Parlament. Remarcăm și pierderea încrederii populației în clasa politică moldovenească. Singurele metode de a recâștiga acum rapid această încredere ar fi aplicarea credibilă și neîntârziată a prevederilor Acordului de Asociere și construirea statului de drept. Acestea au acum prioritate.

Hans Martin Sieg: Determinarea cursului pro-european nu ar trebui să se facă după categorii geopolitice, ci pe baza reformelor interne. După acest criteriu, se poate pune sub semnul întrebării direcția politică a țării din 2015 - se mai poate ea numi pro-europeană? Rusia complică lucrurile, sprijinind polarizarea Moldovei. Moscova a îngreunat și viața economică a Moldovei, prin embargoul instituit. Aplicarea reformelor nu poate fi însă împiedicată de Rusia, ci este împiedicată chiar de politicieni moldoveni din tabăra „pro-europeană“.

UE trebuie să colaboreze pragmatic cu guvernul Filip: reforme la schimbul sprijinului european. Guvernul deține însă o legitimitate democratică precară. Majoritatea parlamentară s-a obținut doar prin divizarea mai multor partide. Ea nu mai este legată de voința alegătorilor.

Să eviți cu orice preț alegerile anticipate, de teama unui succes al forțelor pro-ruse, nu este o soluție. Venirea acestora la putere este doar o chestiune de timp, dacă nu se va reuși recâștigarea încrederii populației în cursul reformator pro-european. Evoluțiile decisive se așteaptă însă mai degrabă dinspre opoziție. Potrivit sondajelor de opinie, populația pro-europeană se simte reprezentată în acest moment de partide din afara arcului guvernamental și care sunt reprezentate doar marginal în Parlament. Acest spectru politic este deocamdată fragmentat - din el ar face parte trei-patru formațiuni diferite. Pe termen lung, cursul pro-european al Moldovei va depinde de capacitatea acestor forțe pro-europene din opoziție de a se consolida și de a pune bazele unei platforme și unei agende comune.