1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Republica Moldova confruntată cu o criză energetică

Vitalie Călugăreanu30 septembrie 2004

„Comunitatea internaţională trebuie să se implice urgent în soluţionarea crizei transnistrene. În caz contrar consecinţele pot fi de-a dreptul dezastruoase”, a declarat ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU desfăşurată la New York. În ultimele zile la Chişinău se vorbeşte tot mai des despre formarea unei coaliţii nedeclarate între regimul separatist de la Tiraspol, Rusia şi Ucraina, împotriva Republicii Moldova. De data aceasta „coaliţia celor trei” încearcă să şantajeze economic autorităţile de la Chişinău, pentru a le determina să-şi tempereze atacurile diplomatice anti-ruseşti din ultima vreme.

https://p.dw.com/p/B1bv

Republica Moldova riscă să se scufunde în beznă, iar dacă nici aceasta nu va determina autorităţile moldovene să fie mai receptive la sugestiile insistente ale Kremlinului – ar putea rămâne şi fără gaze naturale. Conducerea Centralei electrice de la Cuciurgan, gestionată în totalitate de administraţia separatistă de la Tiraspol, a anunţat ieri despre scumpirea energiei electrice livrate Republicii Moldova de la 2,5 cenţi la 3,22 cenţi pentru un kilowatt/oră. Şi asta în condiţiile în care furnizorul transnistrean de energie electrică asigură aproape 70 la sută din consumul total de curent al Republicii Moldova. În aceste condiţii, compania spaniolă “Union Fenosa”, proprietarul reţelelor electrice de distribuţie moldoveneşti, a solicitat Guvernului o majorare semnificativă de tarif ce i-ar permite să acopere diferenţa de preţ. Executivul a respins, însă, cererea investitorului spaniol sugerându-i să identifice surse alternative de import a energiei electrice.

Cu alte cuvinte, companiei de distribuţie i s-a cerut să importe curent din Ucraina şi, în măsura posibilităţilor tehnice, din România. Ţinând cont, însă, de înrăutăţirea bruscă, în ultimul timp, a relaţiilor moldo-ucrainene, dar şi de relaţiile suspect de strânse dintre administraţia sepratistă şi cea de la Kiev, este puţin probabil ca partea ucraineană să accepte livrarea energiei electrice către Republica Moldova la un preţ mai mic decât cel propus de partea transnistreană. Prin urmare, singura alternativă ar fi importul de curent din România. Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a anunţat anterior că partea română este gata în orice moment să înceapă livrarea energiei către Republica Moldova, inclusiv sub formă de ajutor umanitar. Dar şi în acest caz există o problemă – Republica Moldova poate importa din România cel mult 20 la sută din necesarul de energie, pentru că cele două maluri ale Prutului sunt legate energetic printr-o singură linie de tensiune înaltă de numai 110 kilovolţi.

Este de menţionat faptul că administraţia Centralei electrice din regiunea separatistă a anunţat despre decizia sa de a majora preţul energiei electrice furnizate Republicii Moldova după ce preşedintele moldovean Vladimir Voronin a înaintat Parlamentului o iniţiativă legislativă prin care, dacă va fi votată, vor fi anulate rezultatele privatizării în Transnistria. Voronin a propus ca întreprinderile din regiunea transnistreană să fie privatizate, cu titlu gratuit, de foştii şi actualii angajaţi ai acestora. Dacă ţinem cont de faptul că absoluta majoritate a întreprinderilor din regiunea transnistreană au fost privatizate doar de către investitori ruşi şi ucraineni, atunci această tentativă de şantaj economic a regimului pro-rus din Transnistria asupra Chişinăului se pare că nu mai necesită nici un fel de comentarii.

Întrebarea care îi preocupă acum pe cei din anturajul preşedintelui moldovean este de ce investitorii ruşi şi ucraineni au sfidat atât de hotărât, de-a lungul anilor, numeroasele note diplomatice ale Ministerului moldovean de Externe prin care statele partenere erau rugate să se abţină de la procesul de privatizare din regiunea transnistreană?