1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Republica Moldova are nevoie de ajutor european

Republica Moldova se îndreaptă spre UE. Acordul de Asociere şi Liber Schimb a fost semnat şi ratificat. Orientarea pro-europeană a ţării necesită însă ajutorul activ al partenerilor.

default

Germania vrea să sprijine în continuare Republica Moldova pe drumul integrării europene. În acest scop, Bundestagul a adresat joi (03.07) o cerere guvernului, aflată în legătură directă cu Acordul de Asociere între Republica Moldova şi UE. Deputaţii Uniunii Creştin Democrate / Creştin Sociale, cei social-democraţi şi ecologişti i-au cerut guvernului federal să sprijine Republica Moldova la aplicarea prevederilor acordului şi la înfăptuirea reformelor necesare în acest scop. În plus, a solicitat să se implice pe lângă instituţiile europene în aşa fel încât şi acestea să-şi extindă ajutoarele pentru implementarea clauzelor Acordului de Asociere.

Deputatul creştin-social Bernd Fabritius, raportor pentru Republica Moldova şi Ucraina, a subliniat următoarele în discursul rostit în Bundestag: "Nu avem voie să stăm în expectativă până la toamnă sau chiar până anul viitor, când vor deveni perceptibile primele urmări pozitive ale Acordului de Asociere. Dimpotrivă, avem nevoie astăzi, acum, de măsuri de sprijin. În cazul Ucrainei, UE a fost încă surprinsă de acţiunile Rusiei. În cazul Republicii Moldova, ar trebui să fie pregătită din timp".

Republica Moldova are nevoie într-adevăr de parteneri de nădejde, dată fiind criza de durată din ţara vecină Ucraina şi ţinând cont de tensiunile interne cu care se confruntă. Conflictul îngheţat cu auto-proclamata republică separatistă Transnistria în care este staţionată armata a 14-a rusă şi poziţia pro-rusă a autonomiei găgăuze constituie probleme centrale, pe care guvernul pro-european de la Chişinău nu le poate rezolva singur. Aşa stând lucrurile, perspectiva europeană a Republicii Moldova rămâne un termen foarte obscur. Şi tocmai din dorinţa de a contribui la clarificarea lucrurilor, Fundaţia Friedrich Ebert, în colaborare cu Societatea pentru Europa de Sud-Est şi cu Forumul Germano-Moldovean, au organizat joi, 03.07, o dezbatere la Berlin.

"Procesul integrării europene este un drum lung"

În timpul dezbaterilor, coordonatorul german pentru relaţiile cu Rusia, Asia Centrală şi ţările Parteneriatului Estic al UE, social-democratul Gernot Erler, a subliniat că ar fi greşit să se înţeleagă prin termenul de "perspectivă europeană" primirea în UE în calitate de membru cu drepturi depline. Responsabilul a evidenţiat că aplicarea prevederilor Acordului de Asociere uşurează o eventuală aderare la UE, dar că nu există o decizie privind data începerii negocierilor de aderare. Procesul integrării europene este un drum lung, presărat cu numeroase reforme, inclusiv unele nepopulare, a mai atenţionat Erler.

Politicienii reformişti din Republica Moldova îşi doresc însă parcurgerea mai cu viteză a îndepărtatului drum. În noiembrie a.c., în ţară vor avea loc alegeri parlamentare şi toate sondajele îi indică drept câştigători pe comuniştii din opoziţie. Aceştia desfăşoară o campanie contrară integrării europene şi favorabilă uniunii vamale sub bagheta Rusiei. Dar nu numai apropiatele alegeri îi determină pe guvernanţi să-şi dorească un ritm mai accelerat. Ei sunt în egală măsură îngrijoraţi de situaţia din estul Ucrainei şi de tendinţele separatiste din Transnistria şi din regiunea autonomă locuită de găgăuzi.

În ciuda situaţiei geopolitice complicate, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Coman, consideră că procesul de integrare europeană constituie unica posibilitate de modernizare a Republicii Moldova. În discursul rostit la Berlin, el a amintit de consensul politic existent la Chişinău încă în 2005, când la putere se aflau comuniştii. Pe atunci, toate partidele susţineau perspectiva europeană. Astăzi, societatea s-a polarizat iar absenţa consensului naţional constituie o mare problemă. Ori, responsabilitatea revine aici comuniştilor şi socialiştilor favorabili unei uniuni vamale cu Rusia, a precizat vorbitorul.

În umbra crizei din Ucraina

Guvernanţii pro-occidentali de la Chişinău sunt îngrijoraţi şi de evenimentele din Ucraina. Astfel, Igor Coman a avertizat că o extindere a tendinţelor separatiste din estul spre sudul Ucrainei, până în apropierea frontierei cu Republica Moldova, ar putea întări şi tendinţele separatiste existente în Transnistria şi Regiunea Autonomă Găgăuză.

O rezolvare pe termen scurt sau mediu a conflictului din Transnistria pare între timp imposibilă. Aşa-numitul grup de mediere "5+2“, alcătuit din reprezentanţi ai Republicii Moldova, Transnistriei, Rusiei, Ucrainei, OSCE, la care se adaugă observatori din UE şi SUA, există în continuare din punct de vedere formal. Totuşi, potrivit lui Erler, Rusia dă impresia că blochează avansarea procesului, câtă vreme refuză abordarea chestiunilor ce ţin de securitate. La aceasta se adaugă cererea Transistriei de a fi admisă în Federaţia Rusă. "Avem impresia că se urmăreşte o repetare a scenariului din Crimeea", a estimat oficialul, care a evidenţiat însă că, în mod interesant, Rusia nu a dat cererii de la Tiraspol vreun răspuns care să-o oblige într-un fel sau altul.

Vladimir Iastrebceak, fost negociator-şef al Transnistriei, l-a contrazis însă pe Erler. El consideră că, dimpotrivă, Crimeea a aplicat scenariul transnistrian, cu diferenţa că l-a finalizat cu succes. Pentru el şi pentru liderii separatişti de la Tiraspol, Acordul de Asociere nu prezintă niciun interes câtă vreme este plin de stereotipuri. În plus, Transnistria se simte înţeleasă greşit de UE fiindcă, în cele din urmă, apropierea de Federaţia Rusă este voinţa clară a majorităţii locuitorilor regiunii.

"Un dificil proces de învăţare"

În opinia reprezentantului guvernului de la Chişinău, viceministrul de Externe Iulian Groza, Acordul de Asociere constituie cel mai bun instrument pe termen lung pentru modernizarea Republicii Moldova. De acest acord ar putea profita şi Transnistria şi autonomia găgăuză, câtă vreme condiţiile-cadru există deja. Responsabilul crede că semnarea şi aplicarea acordului constituie un exemplu grăitor despre "cum poate funcţiona o democraţie când există viziune. Iar această viziune este integrarea europeană".

La finalul dezbaterii, Gernot Erler a avertizat că procesul nu este unul ferit de primejdii. Chiar dacă până acum nu s-a întâmplat ca un guvern să negocieze şi semneze un acord cu UE iar guvernul următor să-l anuleze, acest risc există în Republica Moldova după alegerile parlamentare din noiembrie. "Dar ar fi fără precedent!", a exclamat vorbitorul, care a descurajat o atare evoluţie, invocând exemplul Poloniei. O ţară în care pe parcursul ultimilor 12 ani niciun guvern nu a fost reales; cu toate acestea politica de reforme, inclusiv măsuri nepopulare, a fost continuată de noua putere şi procesul de integrare europeană a funcţionat ireproşabil. Una peste alta, "va fi un dificil proces de învăţare şi pentru Republica Moldova", după cum a conchis politicianul social-democrat.