Republica Defrişată România

Din când în când, Viorel Oltean vine aici, sus pe munte, la cota 1200, şi îşi priveşte eşecul. Înspre nord se întinde creasta Runcului. Versanţii arată ca după un uriaş joc de marocco neterminat: sute de copaci rupţi, bucăţi de buşteni rămaşi în urmă – resturi ale unei păduri defrişate. Înspre vest se vede vârful ascuţit. Un versant este ras complet.

Viorel Oltean priveşte resemnat spre vale, spre casele comunei în care trăieşte, Ghimeş-Făget din Valea Trotuşului, o regiune între munţii Ciuc şi munţii Tarcău, care şi-a câştigat faima, în ultimii 20 de ani, prin defrişări şi inundaţii. "Vedeţi, acolo, ce pantă este?! Şi vă daţi seama, dacă acolo s-ar produce o alunecare masivă de teren, ce catastrofă s-ar putea întâmpla?! Am sesizat autorităţile, nu s-a luat nici un fel de măsură, nu mi s-a dat... ba mai mult, s-au acoperit aceste ilegalităţi. Deci, acolo unde panta este mai mare decât 35 de grade, acolo tăierile rase sunt interzise. Şi aici au fost trecute inclinaţii mai mici pentru ca să se poate exploata. Mă doare în primul rând că e totul făcut ilegal, haotic, parcă ar fi o cursă în a termina, parcă s-ar apropria un sfârşit al planetei şi trebuie să ne grăbim să acumulăm cât mai repede, să ne trăim ultimele clipe."

Strămoşii lui Oltean au stat mereu aici, bunicul lui l-a învăţat să se gospodărească în aşa fel încât să rămână ceva şi pentru nepoţi. Oltean are, acum, 44 de ani, este crescător de animale, ţine vaci, porci de tip mangaliţă şi multe păsări. Împreună cu soţia mai are un mic magazin alimentar. În primii ani de după răsturnarea lui Ceauşescu, spune Oltean, i-a mai înţeles oarecum pe cei care şi-au tăiat pădurea: n-au avut altă sursă de venit. Dar, cu timpul, spune Oltean, s-a creat în comună o adevărată mafie a lemnului.

Nu este nici un secret în zonă: primarul comunei, Vilmos Gârbea, este proprietarul unei firme care face comerţ cu lemn. A fost anchetat de mai multe ori de către DNA, însă fără a fi condamnat. Materialul pentru cele mai multe anchete l-a furnizat Viorel Oltean. Fiind membru în consiliul local din partea PNL-ului, a cules ani de zile dovezi – de la înregistrări falsificate din cartea fondului funciar până la documente despre licitaţii trucate. Degeaba. Din cele mai multe anchete au rezultat NUP-uri iar în acele puţine cazuri în care s-a ajuns în faţa instanţei, primarul a fost achitat. În schimb, Viorel Oltean aproape că şi-a pierdut existenţa. Nu doar că a cheltuit mulţi bani, dar o vreme i-a fost boicotat şi magazinul lui alimentar: localnicii au fost avertizaţi să nu cumpere la el. De dragul familiei, de dragul copiilor, Viorel Oltean n-a mai continuat lupta împotriva mafiei lemnului. Dar încrederea în justiţie şi în stat şi-a pierdut-o. "N-am crezut, practic, că se poate ajunge la o astfel de rezolvare a problemelor. Asta trebuie să îngrijoreze în primul rând organismele de decidere din cadrul Uniunii, să ia iniţiativă un stat cum e Germania, statele mai puternice, să se impună şi fain frumos să se adopte nişte decizii la nivel de Uniune şi să se înfiinţeze nişte organisme din astea mixte să se vină în control, dar nu aşa că... Să se vină pe bune!"

Defrişările duc la inundaţii

Vreo 40 de kilometri mai departe, la ieşirea din Valea Trotuşului, un cartier la marginea oraşului Comăneşti. Primarul Viorel Miron stă la malul râului Trotuş, unde excavatoare întăresc digurile de protecţie. Comăneşti este probabil oraşul românesc cel mai afectat de inundaţii în ultimii ani. Din 2004, n-a fost nici un an fără ca Trotuşul să iasă din matca şi să provoace pagube mari – aşa şi anul acesta în iulie. Primarul spune că de vină pentru aceste catastrofe sunt mai ales defrişările masive de pădure din zonă. Recunoaşte că i-a luat ceva timp să-şi dea seama de acest lucru. „Înainte de a se întâmpla aceste inundaţii tratam acest aspect al desfrişărilor cu superficialitate, cu foarte multă indiferenţă, am putea spune. Au tăiat, ce să le faci, hoţii, au furat pădurea, au vândut-o! Dar după distrugerile acelea din 2005, când pagubele au fost imense, distrugerile foarte, foarte mari şi foarte multă lume a rămas fără adăpost, fără casă, fără agoniseala de o viaţă, cu familiile, cu copii, cu tot, au rămas pe drumuri..."

La cei 52 de ani ai săi, Viorel Miron, este un om amabil şi jovial. A crescut intr-un sat apropriat, în condiţii modeste, tatăl a fost muncitor, mama a avut grijă de gospodărie. Miron este economist şi a devenit primar în 2004. Şi atunci şi in 2008 a fost ales cu mare majoritate încă din primul tur. Se bucură de popularitatea sa, dar lucreaza foarte mult pentru ea. Aproape zilnic ţine audienţe pentru cetăţeni. Este foarte des pe drum, până seara târziu; face inspecţii sau controlează mersul unor lucrări şi construcţii în oraş. În 2008 a devenit eroul campaniei „România prinde rădăcini“ al postului Realitatea TV, care a încercat să promoveze replantarea pădurilor.

Olandezii şi replantarea

Un deal la marginea oraşului, câteva sute de metri peste un cartier mai rural, cu multe gospodării. Împreună cu un colaborator din primărie, Viorel Miron inspectează o pădure tânără. Aici au fost plantaţi, în 2008, mii de puieţi. Acum unii au deja doi-trei metri. Miron se bucură. „Dacă veneaţi în 2004-2005, vedeaţi ce era aicea. Nici nu-ţi dădeai seama că a fost vreodată pădure decât după urmele cioatelor de la copaci. Nu mai era nici un fel de vegetaţie, nici un fel de iarbă, de arbuşti, de spini sau de altfel de puieţi. Nimic, nimic, nimic nu mai era pe aici. Şi când ploua se scurgea de pe munte… împreună cu apa a antrenat şi pământ, pietriş, altfel de aluviuni, şi le cărau pe toate în sat, peste casele oamenilor."

Pe parcursul anilor 90, după ce oamenii şi-au primit înapoi bucăţiile lor de pădure, zona a fost defrişată complet. În 2005, după ce Comăneşti a sufertit cele mai grave inundaţii din istoria sa, Viorel Miron a trecut la regim de forţă: întrucât proprietarii pădurilor din zonă nu şi-au indeplinit obligaţia legală de a replanta şi nici n-au avut ocol silvic, primăria a început ea să administreze terenurile defrişate. Cu ajutorul unei fundaţii din Olanda, Viorel Miron a făcut mai multe campanii de replantare şi a interzis păşunatul în zonă. Mai mult de o sute de hectare au fost replantate – doar un început, după cum promite Viorel Miron. Efectul deja se vede: cartierul de la poalele dealului n-a mai fost inundat anul acesta. Cu toate acestea, alţi primari din zonă n-au luat exemplul lui Miron. "Sunt singurul primar care nu am nici o tangenţă cu gateriştii şi cu mafia lemnului. Ceilalţi cam toţi erau prinşi – ba avea gater primarul, ba avea soacra primarului, ba cumnatul primarului, ba nu ştiu care… Şi atunci automat nu mai poţi să mai pretinzi cuiva să fie correct, dacă el, personal, era implicat în activitatea respectivă. De multe ori am glumit, doar am glumit, că îi dau în judecată că din cauza lor vine apa mare la noi la Comăneşti, dacă ei nu iau măsuri să refacă zonele unde au fost defrişările şi să reîmpădurească. Dar, din păcate, sunt cam singurul primar, din judeţul Bacău, cel puţin, care a replantat aceste zone defrişate în mod ilegal."

Autor: Keno Verseck

Redactor: Cristian Ştefănescu