1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Reporterii fără Frontiere sunt îngrijoraţi de lipsa de independenţă a unor trusturi media din România

Organizaţia neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (RFF) este îngrijorată de situaţia libertăţii presei în România, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.

default

Organizaţia neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (RFF) este îngrijorată de situaţia libertăţii presei în România, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. RFF apelează la viitorul şef al statului să asigure condiţii pentru ca ziariştii şi mass media să poată relata independent pe viitor.

Majoritatea companiilor de media din România se află sub influenţa politicii şi a economiei. A relata critic despre ceva a devenit dificil, afirmă din Berlin însărcinatul cu afaceri al RFF, Christian Mihr. Cerem ca România, în calitate de ţară membră a Uniunii Europene, să se implice în sfârşit în libertatea de opinie şi libertatea presei. Este o ruşine că jurnaliştii sunt supuşi presiunilor şi transformaţi în instrumente ale diverselor cercuri de interese, susţine Mihr.

Potrivit organizaţiei neguvernamentale româneşti, ActiveWatch, parteneră a RFF, una din cele mai grave probleme pentru libertatea de opinie şi a presei este masiva influenţare a trusturilor media de către proprietari. În ultimii ani numeroşi întreprinzători nu numai că şi-au înfiinţat partide proprii, dar au înfiinţat şi companii media. Cu ajutorul acestora ei îşi propagă opiniile şi îşi apără interesele.

Situaţia este îngrijorătoare fiindcă şi radioteleviziunea publică din România nu este independentă, fiind controlată de apropiaţi ai guvernului. Imediat după alegerile parlamentare din anul 2012, Consiliul de Administraţie al postului public TVR a fost demis, fiind înlocuit cu apropiaţi ai partidului de guvernământ. Astfel, aproape că nu mai există relatări critice.

Partizanat media în campania electorală

Antena 3, unul din canalele cele mai importante ale mogulului media şi fost informator al Securităţii, Dan Voiculescu, îl susţine de exemplu în prezenta campanie electorală pe candidatul la preşedinţie Victor Ponta, premierul în exerciţiu. Adversari politici şi personali sunt discreditaţi. Voiculescu se află din luna august în închisoare, unde ispăşeşte o pedeapsă pentru spălare de bani şi corupţie. Imediat după comunicarea sentinţei judecătoreşti, Organizaţia Ziariştilor Independenţi din România s-a plâns despre modul tendenţios în care compania lui Voiculescu, Intact Media Group, a relatat despre procesul intentat patronului.

Dependenţa de piaţa de publicitate

Jurnalismul critic este împiedicat şi prin dependenţa financiară a multor companii media de reclamele particulare şi de stat. De la dispariţia principalului segment al pieţii de publicitate, provocată de criza economică care a debutat în 2008, numeroase companii media concurează pentru comenzile rămase. Dat fiind însă că întreprinderile şi instituţiile nu oferă comenzi de publicitate decât ziarelor sau posturilor de radio şi tv de la care pot aştepta relatări pozitive, multe companii media se auto-cenzurează. Şi teama pierderii locului de muncă duce mai degrabă spre relatări pozitive, fiindcă numeroase companii media se află într-o situaţie financiară precară iar bunele legături cu politicieni şi întreprinzători sunt privite de mulţi ziarişti ca o posibilitate de promovare în carieră. Începând din 2008, mai bine de 60 de ziare s-au văzut nevoite să-şi înceteze apariţia. Fenomenul a produs şi o dramatică reducere a diversităţii mass media.

Probleme structurale

În mai multe cazuri, ziarişti s-au văzut nevoiţi să încheie contracte cu companii media care le-au îngrădit dreptul la opinie. Politicieni şi oameni de afaceri aproape că nu mai acceptă să dea interviuri dacă nu ştiu dinainte că nu li se va pune nicio întrebare incomodă. Reporterilor nu le rămâne adesea decât posibilitatea de a se informa şi de a pune întrebări în cadrul conferinţelor de presă oficiale. În total, imaginea profesiei de gazetar a fost grav afectată de hărţuirile la care au fost supuşi ziarişti, de către politicieni sau de către colegi din celalată tabără politică.



În 2006 au fost scoase din Codul Penal paragrafele referitoare la defăimare şi jignire, în baza cărora puteau fi aduşi în instanţă şi ziariştii. În 2013 s-a discutat public despre o reintroducere a acestor paragrafe în Codul Penal, dar încercarea a eşuat. Politicienii şi-au demonstrat, într-o aprinsă dezbatere, puterea pe care o au asupra ziariştilor.

În clasamentul privind libertatea presei, România ocupă locul 45 dintr-un total de 180 de ţări.

Informaţii suplimentare privind starea mass media din România pot fi accesate la adresa: https://www.reporter-ohne-grenzen.de/rum%C3%A4nien/.

RFF / i.a.