Renunţare la energia atomică sau doar sindrom post-Fukushima?

Rusia, cu oferta ei generoasă de gaze naturale, nu poate fi decât fericită la auzul unor asemenea veşti.

Guvernul de la Berlin va lansa, luni, pachetul legislativ dedicat reformei domeniului energetic. Abandonarea surselor atomice nu va fi deloc aşa de simplă cum îşi imaginase (sau cum se lăudase în public, cel puţin) cancelarul federal Angela Merkel - pentru care, oricum, gestul are un uşor iz de harakiri politic.

Marile concerne energetice solicită despăgubiri şi acuză guvernul că printr-o intervenţie brutală, ultimativă chiar, în piaţă, acţionează pe lângă principiile statului de drept. Pe de altă parte, unele dintre landuri - inclusiv dintre cele conduse de premieri proveniţi din tabăra conservatoare ( a cancelarei) contestă propunerile Executivului federal, invocând costurile şi aşa în continuă creştere ale energiei. Angela Merkel are mai degrabă parte de susţinere dinspre opoziţie, social-democraţii declarându-se pregătiţi pentru compromis întru consens. Ecologiştii, e drept, sunt mult mai radicali: în opinia verzilor, anul 2022 este un obiectiv prea îndepărtat şi nici nu există o garanţie că, la acea dată, în locul închiderii centralelor nucleare nu va reizbucni dezbaterea publică.

În mod nu neapărat surprinzător, Rusia rezonează cu derularea evenimentelor din Republica Federală de aşa natură încât moratoriul atomic şi renunţarea Germaniei la energia de origine nucleară au devenit ştire de deschidere a jurnalelor televizate de la Moscova. A observat-o şi noul ministru federal al Economiei, liberalul Philipp Rösler, cu ocazia primei sale vizite în străinătate, tocmai în Rusia. "Nu este nici un secret", a declarat liderul liber-democraţilor, "că Rusia livrează Gwermaniei o treime din necesarul primar de energie. Deja. Până când vom depăşi faza de tranziţie către exploatarea optimă a surselor regenerative, vom avea nevoie de substitute, inclusiv de gaz. Iar principalul ofertant rămâne, desigur, Rusia".

Monopoliştii ruşi ai gazului de la Gazprom visează, deja, lacăte pe porţile centralelor atomice germane şi bani, mulţi bani în conturile proprii. Noi căi de transport sunt deja în lucru - South Stream, de exemplu, spre deosebire de împotmolitul proiect concurent european Nabucco.

Există, însă, şi la Moscova anumite voci mai puţin convinse că actuala dezbatere cu energia atomică îşi va atinge ţelul propus. Cotidianul Kommersant cita un specialist rus în opinia căruia Germania suferă, doar, de sindromul post-Fukushima şi va avea timp suficient, până în 2022, să se mai gândească şi răzgândească.

Autori: Christina Nagel (Moscova) / ag / cş

Redactor: Rodica Binder