"Renunțarea nu este o opţiune"

Paginile tipărite ale cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung găzduiesc un editorial semnat de ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Subliniind gravitatea situaţiei şi riscurile pe care le reprezintă acutizarea crizei ucrainene, demnitarul german scrie:

"La graniţa cu Ucraina se află mii de soldaţi, care, în această ţară, sunt percepuţi ca o ameninţare a unei invazii. Sunt lucruri dramatice care se petrec acolo. Aşadar, veştile nu doar că s-au înrăutăţit, ci sunt din ce în ce mai rele. Ca şi cum n-ar fi suficient, asistăm inclusiv la o confruntare verbală, extrem de dură, între conducerea Ucrainei şi separatişi, între Kiev şi Moscova, între Vest şi Est. Convorbirile telefonice între responsabilii politici ameninţă să se transforme, dintr-un mijloc de comunicare a cărui menire este să identifice soluţii pentru rezolvarea unui conflict, în alibi pentru declaraţii publice îndreptate împotriva interlocutorului", scrie ministrul federal de Externe în Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În opinia diplomatului german, "nu mai avem la dispoziţie o largă paletă de instrumente de rezolvare a conflictului". Or, mai scrie Steinmeier, o soluţie militară este exclusă din capul locului.

"Avem, în schimb, la faţa locului, o organizaţie internaţională: OSCE. În ultimele săptămâni, aceasta şi-a consolidat prezenţa în Ucraina, fiind prezentă în multe puncte fierbinţi. În plus, este în vigoare înţelegerea semnată la 17 aprilie, la Geneva, de Rusia, Ucraina, SUA şi UE, care conferă OSCE atribuţii extinse privind rezolvarea conflictelor locale, medierea lor, dar şi dezarmarea forţelor armate neoficiale".

"Este doar o şansă, nimic mai mult. Pentru ca OSCE să se poată impune, are nevoie de susţinerea tuturor celor care au trimis această misiune în Ucraina, dar mai ales de cea a semnatarilor acordului de la Geneva", este de părere Steinmeier.

În schimb, editorialistul de la Die Welt punctează, la fel ca mulţi alţi observatori, modul abil al lui Putin de a se impune în Ucraina.

"Atacul este, după cum se ştie, mai dificil decât apărarea. Însă faptul că armata ucraineană gâfâie încă de la începutul intervenţiilor în Oblast Doneţk, arată încă o dată că, într-o situaţie catastrofală, armata este inaptă de acţiune", scrie Die Welt.

Cotidianul german consideră că, "momentul decisiv nu vor fi alegerile prezidenţiale din 25 mai, ci ziua de 11 mai, când cetăţenii din Doneţk şi Lugansk vor decide dacă cele două regiuni vor deveni sau nu republici populare independente. Cum nu vor fi alegeri transparente, rezultatul este deja limpede. Se poate evita acest deznodământ, doar dacă armata ucraineană cucereşte zilele acestea cele două oraşe. Însă, cum?", se întreabă editorialistul ziarului berlinez.

În concluzie, "dacă n-ar fi absurd şi tragic, aproape că ai putea privi cu fascinaţie felul în care Putin şi apropiaţii săi controlează situaţia. Dacă armata Kievului eşuează, preşedintele rus nu trebuie să mişte un deget - teritoriile sunt ale lui. Dacă situaţia se agravează, într-un final chiar şi Europa s-ar bucura dacă Rusia va interveni pentru a opri măcelul. Păi, în rest, cine să facă acest lucru?", întreabă, ironic, Die Welt.

În context, jurnaliştii elveţieni de la Neue Zürcher Zeitung, vorbeşte despre influenţii prieteni ai lui Putin din Germania. "Abordarea faţă de Moscova a dus la apariţia unei răspântii, cât se poate de vizibilă la Berlin, chiar în cadrul coaliţiei de guvernământ", scrie NZZ.

"În nicio ţară din Europa, în afară de Germania, Putin nu poate spera la un nivel de acceptanţă mai mare faţă de politica sa. Nu doar în mediile economice, ci şi în cercurile politice există voci care manifestă înţelegere faţă de Rusia. Cauzele pot fi găsite, parţial, în istoria extrem de schimbătoare a relaţiilor germano-ruse, dar şi într-o amplă reţea ai cărei membri profită reciproc de pe urma bunelor relaţii dintre Rusia şi Germania", mai scrie Neue Zürcher Zeitung.