1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Remus Cernea şi minoritatea comuniştilor

Care sunt minorităţile care au dreptul de a fi protejate? Cum ar trebui ele definite? Şi ce consecinţe nefaste poate avea abandonarea perspectivei tradiţionale.

Pe Internet a fost lansată o parodie subtilă. Partidul „Alianţa Socialistă”, afiliat pe plan internaţional „Partidului Stângii Europene, îi solicită într-o scrisoare deschisă deputatului Remus Cernea să ia apărarea unei minorităţi oprimate: aceea a comuniştilor.

„Prin lupta continuă în favoarea minorităţilor oprimate aţi dovedit că sunteţi fără îndoială un veritabil apărător al drepturilor omului. Recent aţi declarat: „Am apărat drepturile minorităţilor indiferent de ce fel au fost acestea, minorităţi religioase, minorităţi sexuale, minorităţi naţionale. O voi face şi în continuare.” (…) Cu acest prilej însă am vrea să vă atragem atenţia că mai există o asemenea minoritate. Poate că ştiţi deja despre cine este vorba sau poate nu. Este vorba despre minoritatea comuniştilor."

Iar în finalul acestei scrisori, de o teribilă ironie involuntară apare acest apel: "Aţi spus cândva: „România va fi o ţară democratică numai atunci când va alege ca preşedinte o femeie rromă, lesbiană şi atee.” Noi ne permitem să aducem o completare: femeie rromă, lesbiană, atee şi comunistă şi vă invităm să reflectaţi la cele spuse de noi şi să luaţi atitudine din poziţia dvs. de deputat.”

Este o glumă? Autorii ei, militanţi ai unei grupări de stânga, după cum se pare cu puternice convingeri comuniste, par să-i scrie cât se poate de serios lui Remus Cernea şi cu reală îndreptăţire. Se ştie doar că deputatul ecologist a adoptat în ultima vreme postura celui care îi apără fără excepţie pe toţi cei nedreptăţiţi de logica majoritară.

Dar cu toate că apelul este atât de serios, el pare o parodie în toată regula. Adăugând la lista de minorităţi trasate de Cernea o nouă minoritate (a comuniştilor), apelul sugerează că lista poate fi prelungită la infinit, că nu există nicio limită şi niciun temei obiectiv pentru a limita numărul minorităţilor la trei, la patru sau patru sute.

Apelul PES, de altfel, speculează ager o eroare logică: Remus Cernea a pus alături de minorităţi identificate obiectiv (rromii şi homosexualii), o minoritate de convingeri (ateii). Or, dacă instituim convingerile subiective cu privire la tot felul de lucruri drept un criteriu de identificare socială, atunci e uşor de prevăzut că “minorităţile” discriminate vor spori inflaţionar.

Din acel moment, orice grup constituit subiectiv poate revendica statutul de minoritate şi poate cere politici de discriminare pozitivă, iar la rigoare opoziţia parlamentară ar putea cere dreptul de veto.

Se poate obiecta că religia înseamnă şi ea o sumă de convingeri subiective, dar ar fi o definiţie candidă. Religiile au fost dintotdeauna comunităţi sudate nu doar de convingeri, ci poate mai ales de ritualuri şi practici sociale bine definite, aşadar, la fel ca în cazul comunităţilor de limbă, comunităţile religioase sunt identificabile în mod obiectiv.

Vorbind de minoritatea dezavantajată a ateilor, Remus Cernea şi cei care se înscriu pe aceeaşi linie, riscă de fapt să devalorizeze problematica minorităţilor şi să o arunce treptat în derizoriu.