Remember pentru morţii din Piaţa Universităţii

Dupa 18 ani de la evenimentele dramatice din zilele de 14 si 15 iunie 1990 nici unul din responsabilii politici din perioada aceea nu a fost cercetat de Justiţie.

Pe esplanada Teatrului Naţional din Bucureşti Asociaţia Victimelor Mineriadelor a instalat un cort şi a inaugurat un registru de semnături pentru continuarea investigaţiilor judiciare în privinţa mineriadei din 14-15 iunie 1990 şi inculparea fostului şef al statului Ion Iliescu. Se opresc puţin oameni şi prima constatare este relativa indiferenţă generală. Chiar dacă mai există în cîteva asociaţii militanţi fervenţi şi loiali, publicul larg pare obosit de aceste subiecte dramatice sau poate doar descurajat. Marile cauze morale sau de altă natură nu mai reuşesc să mobilizeze mari mulţimi de oameni. Unul dintre organizatori Ion Iofciu, veteran a Pieţei Universităţii deplînge şi el această stare de lucruri: “Sigur că e supărătoare indiferenţa şi că am început să uităm. Din păcate nici manualele de istorie şi nici şcoala, în general, nu s-a implicat în educaţia civică a celor care vin după noi Şi mai mult decît atît, nu poţi trăi cu nedreptatea lîngă tine”.

Speranţe şi optimism

Totuşi există, cel puţin aparent, un optimism de fond care pare să copleşească scepticismul foarte răspîndit.

“Noi mergem în continuare, spune Ion Iofciu, şi sperăm ca Secţia a II-a civilă de la Parchet să-şi spună cuvîntul pentru că ei trebuie să reia ceea ce nu s-a făcut, avînd totuşi avantajul că au preluat de la procurorii militari în totalitate dosarele. Ar trebui de asemenea să fie redeschis dosarul celor omorîţi în 1990. E vorba de cei circa 140 de oameni, care a fost înmormîntaţi la grămadă la cimitirele Străuleşti 2, Domneşti şi Roşu. Sînt oameni care au murit fără identitate. Avem asemenea cazuri de familii care şi-au reclamat morţii şi care nu a fost luate în considerare de procurorii militarii şi declaraţiile lor nici măcar nu se află la dosare. Propriu-zis moartea acestora nu a fost contabilizată sub nici o formă”.

Tulburător este astăzi cînd treci prin Piaţa Universităţii să vezi o lume calmă şi prosperă, care sugerează prin ea însăşi că cele mai multe, dacă nu toate, din revendicările din 1990 au fost împlinite, în timp ce aceia care au plătit pentru împlinirea lor au fost astăzi aproape uitaţi.