Relansarea economiei mondiale, Raportul anual al FMI şi al Băncii mondiale

După o fază de slăbiciune, economia mondială se redresează într-o manieră dramatică însă. Creşterea globală este în acest an de cinci la sută, cea mai puternică performanţă de aproape 30 de ani încoace. Pentru anul viitor Fondul monetar internţaional prevede o creştere economică de 4,3 la sută. Perspectivele conjucturii economice sunt strălucite, dacă se ia în consideraţie evoluţia generală. Totodată această tendinţă pozitivă marchează şi un alt aspect de data aceasta negativ, bogaţii devin din ce în ce mai bogaţi şi săracii din ce în ce mai săraci.

Economia mondială a intrat într-o fază de creştere. Japonia este după zece ani de recesiune pe un curs al unei ascensiuni economice puternice. In China boomul economic se menţine. India a liberalizat condiţiile economice cadru. Si multe ţări din America latină sunt pe calea cea bună. Datorită statelor supra populate precum China şi India este foarte probabil dacă nu chiar sigur că se va atinge pînă în anul 2015 obiectivul de dezvoltare milenar şi anume înjumătăţirea sărăciei absolute a populaţiei globului. Acesta ar fi cu siguranţă un mare succes. Din păcate prea puţine părţi ale planetei profită de pe urma progresului economic, ca de exemplu Africa un continent de mai mulţi ani în atenţia factorilor de răspundere dar a cărui situaţie nu s-a ameliorat. In pofida prognozelor optimiste întîlnirea anuală a FMI şi a Băncii Mondiale de la Washigton la care au participat reprezentanţi din 200 de state ale lumii s-a desfăşurat într-o atmosferă de nesiguranţă difuză, ceea ce se explică nu doar prin creştere preţului petrolului care poate pune capăt rapid speranţelor conjuncturale , mai ales în ţările sărace. Ingrijorarea generală se concentrează şi asupra evoluţiei prosperităţii şi păcii în lume. In Pakistan s-au găsit dovezi că printre obiectivele reţelei teroriste Al Qaeda se află atît Banca mondială,cît şi FMI. Este cert că terorsimul trebuie combătut,dar la fel de importantă este şi înlăturarea cauzelor care-l determină, deci combaterea eficientă a sărăciei,a mortalităţii infantile,a anlafabetismului, a corupţiei,a traficului cu stupefiante a epidemiiolor care pot fi evitate şi a inegalităţilor în evoluţia economică. Această situaţie relevată de preşedintele Băncii mondiale James Wolfensohn la întîlnuirea de la Washington nu este nouă, ci dimpotrivă, carenţa principală fiind,inconsecvenţa. Ca şi pînă acum jumătate din omenire trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi ,iar o cincime chiar cu mai puţin de un dolar pe zi. In următorii 25 de ani se estimează că populaţi globului va atinge 2 miliarde de oameni. Peste 95 la sută din această creştere are loc în ţările în curs de dezvoltare. Majoritatea copiilor se nasc aşadar în sărăcie şi nu pot spera la o viaţă mai bună. Creşterea inegalităţilor în lume este una din cele mai mari ameninţări pentru pacea şi stabilitatea planetei. Se ştie că mai mulţi oameni mor de foame decît prin folosirea armelor. Nu doar terorismul este un pericol pentru evoluţia paşnică a lumii, ci şi jefuirea resurselor naturale de către societăţile prospere şi bogate. De exemplu un american consumă de nouă ori mai multă energie decît un chinez şi de 12 ori mai mult decît un african. Toată lumea ştie că din cauza modificările climatice care provoacă secetă şi inundaţii catastrofale, cele mai mari suferinţe le suportă săracii lumii. Pe termen lung nu va mai fi posibil ca societăţile bogate să trăiască pe o insulă a prosperităţii într-o mare de mizerie. In era globalizării este mai imoprtant ca oricînd să fie depăşite dezechilibrele şi stopate evoluţiile greşite. La acest capitol însă lipsurile sunt foarte mari.