1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Relaţiile transatlantice la o nouă probă de rezistenţă

Încă din primele zile ale mandatului ei, Angela Merkel a trebuit să facă faţă unor situaţii extrem de complexe şi complicate culminînd azi cu întrevederea pe care a avut-o cu Condoleezza Rice. Şi din acest motiv, analiza slabelor rezultate la urne obţinute la scrutinul parlamentar pe care partidul Uniunea Creştin Democrată o întreprinde, pare acum aproape lipsită de relevanţă .

Condoleezza Rice şi Angela Merkel la Berlin

Condoleezza Rice şi Angela Merkel la Berlin

Încă din primele zile ale mandatului ei, Angela Merkel a trebuit să facă faţă unor situaţii extrem de complexe şi complicate culminînd azi cu întrevederea pe care a avut-o cu Condoleezza Rice. Şi din acest motiv, analiza slabelor rezultate la urne obţinute la scrutinul parlamentar pe care partidul Uniunea Creştin Democrată o întreprinde, pare acum aproape lipsită de relevanţă .

BERLINER ZEITUNG consideră însă că datorită calităţilor ei, firii hotărîte, inteligenţei, conştiinţei puterii şi autorităţii de care dispune, Angela Merkel va face o figură mai bună în postura de cancelar decît a făcut în cea de candidat la această funcţie.Ea nu are voie însă sub nici un pretext să comită eroarea de a renunţa la factorul sinceritate şi la cursul transparent al politicii sale scrie CHEMNITZER FREIE PRESSE.

Or, tocmai transparenţa pare a fi lipsit fostului guvern de coaliţie roşu - verde, fapt demonstrat acum de scandalul închisorilor şi zborurilor secrete CIA despre care fostul ministru de interne Otto Schilly şi nu doar el, pare să fi fost suficient de bine informat. Angelei Merkel îi va reveni şi după întrevederea pe care a avut-o azi cu Condoleeza Rice menirea de a clarifica politica ambiguă a predecesrorilor ei dar şi poziţia propriului guvern în cadrul alianţei transatlantice şi în lupta împotriva terorismului scrie DIE WELT pe prima pagină într-un articol de fond. Se ştie că administraţia americană poartă războiul antiterorist cu metode ceva mai robuste pe care le consideră însă legale remarcă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG , în explicaţia pe care încearcă să o dea consternărilor europene provocate de aplicarea devizei „scopul scuză mijloacele” în acest război. Un alt motiv al consternării îl reprezintă zona cenuşie în care administraţia Bush a evoluat Abu Ghreib şi Guantanamo au adus prejudicii campaniei antiteroriste şi au provocat o „scandalizare” a opiniei publice faţă de fiecare zbor deasupra continentului .Cît despre închisorile secrete, ele par să fie existat de facto în Europa de est , în România şi Polonia conform unei relatări difuzate de postul american de televiziune ABC şi ar fi fost închise cu puţină vreme înaintea începutului vizitei Condoleezzei Rice în Europa rezultă din relatarea publicată în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG care menţionează că deţinuţii ar fi fost transferaţi în închisorile din nordul Africii. DIE WELT publică o ştire asemănătoare în ediţia sa de azi însoţită de fotografia unei încăperi din incinta bazei aeriene Mihail Kogălniceanu din România. Articolul menţionează că ministerul polonez al apărării ar fi respins acuzaţiile de acest fel în timp ce guvernul României ar dori să iniţieze o investigaţie. DER TAGESSPIEGEL readuce întreaga dispută ca şi noile disensiuni transatlantice pe care ea le-a generat la o formulă de principiu. Germanii şi Europenii trebuie abordeze tocmai nucleul conflictului - ce statut au deţinuţii - sunt ei criminali de drept comun, prizonieri de război sau cumva o a treia categorie? America dezbate acestă chestiune deja de la 11 septembrie 2001.Cel mai adesea a învins deviza „scopul scuză mijloacele”. Ea s-a soldat cu Guantanamo şi Abu Ghreib Europa a fost „oripilată” pe bună dreptate. Morala este însă una iar combaterea terorismului, cu totul altceva. Sunt oare convenţiile de la Geneva singurele criterii care ne pot ghida în prevenirea unui atentat? Administraţia americană îşi merită criticile .Numai că erijarea în apostoli ai moralei pentru a profita concomitent de avantajele acestor metode, este o ipocrizie, scrie ziarul berlinez.Iar SÜDDEUTSCHE ZEITUNG relevă că Germania ia demult parte la războiul antiterorist fără a dori să-şi murdărească mîinile. Ea a condamnat oficial tortura dar nu a avut nimic împotrivă atunci cînd a fost să profite de pe urma metodelor dure de combatere a terorismului. Editorialul se încheie cu un citat din Immanuel Kant, filozoful german al luminilor, care ar fi recomandat dreptului să nu se plieze imperativelor politicii acesteia în schimb să se conformeze mereu principiilor dreptăţii. Ce poate face însă Europa de azi în faţa unui război lipsit de precedent? DER STANDARD de la Viena consideră că nu doar tortura trebuie respinsă ci şi insidioasa subminare nu numai de către CIA a suveranităţii a unor state democratice. De aceea o modificare a tacticii de luptă împotriva terorismului ar putea fi doar benefică opinează WASHINGTON POST fiindcă, alertează de la Londra THE INDEPENDENT, relaţiile transatlantice au intrat într-o fază sensibilă .O fază în care europenii trebuie să-şi clarifice poziţiile, şi conform exigenţelor Washingtonului, să ştie de a cui parte sunt.

  • Data 06.12.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B12w
  • Data 06.12.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B12w