1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Relaţiile bulgaro-ruse au implicaţii internaţionale

Vizita preşedintelui rus în Bulgaria s-a încheiat. Tratatele bilaterale semnate, printre care şi contracte privind politica energetică, au implicaţii economice şi politice care depăşesc graniţele celor două state.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său bulgar Georgi Parvanov

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său bulgar Georgi Parvanov

„Găina nu este o pasăre şi Bulgaria nu este străinătate” – acest proverb din era Uniunii Sovietice pare a fi şi astăzi valabil în ceea ce priveşte relaţiile ruso-bulgare, deoarece o mare parte a politicienilor din Moscova văd Bulgaria şi astăzi ca o parte a sferei de influenţă a Rusiei.

Majoritatea populaţiei bulgare se teme astfel, pe drept, de o nouă dependenţă faţă de Rusia, o dependenţă nu politică – ţinând cont că Bulgaria este membră a Uniunii Europene şi a NATO – ci economică.

Tratatele bilaterale asupra cooperării în domeniul energetic semnate cu ocazia vizitei preşedintelui rus la Sofia subliniază importanţa Bulgariei ca ţară de tranzit a resurselor energetice ruse spre vestul Europei.

În primul rând, proiectul în valoare de peste 10 miliarde de euro privind livrarea de gaze naturale prin conducta South Stream spre Europa, gazoduct care tranzitează Bulgaria, este privit de presa internaţională ca o replică la proiectul Nabucco, care prevede livrarea de gaze naturale din Asia spre Uniunea Europeană.

În al doilea rând, conducta de petrol prin Marea Neagră care va transporta ţiţei din Rusia spre Grecia subliniază, o dată în plus, importanţa Bulgariei ca ţară de tranzit.

Aceste tratate sunt pentru opoziţia din parlamentul de la Sofia un motiv de îngrijorare, deoarece independenţa politică şi economică a Bulgariei faţă de Rusia este privită ca una dintre cele mai mari realizări de după căderea Cortinei de Fier.

Prin proteste şi demonstraţii desfăşurate sub deviza „Putin go Home!”, opoziţia de la Sofia atrage atenţia că guvernul, dominat de fostul partid comunist şi preşedintele pro-rus Georgi Parvanov încearcă să îndepărteze Bulgaria de instituţiile europene.

Temerile opoziţiei par a fi susţinute şi de o uluitoare coincidenţă, guvernul de la Sofia decretând cu câteva zile în urmă anul 2008 ca anul „cooperării cu Rusia”.

Atât Vladimir Putin cât şi executivul de la Sofia resping acuzaţiile opoziţiei şi declară că tratatele bilaterale vizează doar diversificarea resurselor energetice spre Europa. Această diversificare însă, consolidează dependenţa Bulgariei de gazul rusesc, cu toate că şi alte ţări ale Uniunii Europene, precum Italia, Grecia sau Austria, profită de proiectele decise la Sofia.

În final, presa internaţională consideră că Bulgaria a „vândut” Europa Rusiei, care, la rândul ei, se foloseşte de instrumentul tradiţional: Balcanul, pentru a „şantaja” Uniunea Europeană.