1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Relaţii tensionate moldo-ruse

Tensiunile diplomatice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, care durează deja de mai bine de trei ani, capătă noi dimensiuni.

Naţionalism latent în Republica Moldova?

"Naţionalism latent" în Republica Moldova?

Şeful Departamentului pentru problemele CSI de la Moscova, Veaceslav Kovalenko, a declarat într-un interviu acordat jurnaliştilor ruşi că „vinovată de distrugerea relaţiilor moldo-ruse este puterea comunistă de la Chişinău, care a încetat să mai respecte limba rusă şi minoritatea rusească din Republica Moldova”. El a spus că „naţionalismul latent este cultivat cu multă iscusinţă de către Guvernul de la Chişinău, dovadă fiind creşterea alocaţiilor în sistemul educaţional pentru studierea limbii române”. „Acest lucru ne afectează, deoarece cauzează exodul populaţiei vorbitoare de limbă rusă”, a subliniat diplomatul rus. El a adăugat că Rusia este deranjată şi de tendinţa Chişinăului de a implica SUA, UE şi România în soluţionarea conflictului transnistrean, „precum şi de atitudinea schimbătoarea a Chişinăului faţă de NATO".

Declaraţiile lui Veaceslav Kovalenko survin la scurt timp după vizita ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov la Bucureşti, unde a declarat că Federaţia Rusă nu-şi va retrage trupele şi armamentul din regiunea transnistreană şi că prezenţa trupelor ruseşti de menţinere a păcii în Transnistria este esenţială pentru securitatea regiunii.

La rândul său, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, este de părere că relaţiile moldo-ruse au intrat în impas din cauza ambiţiilor imperialiste ale Rusiei care nu se poate împăca cu gândul că mica Moldovă a respins odiosul Memorandum Kozak de aşa-zisă federalizare care ar fi însemnat, de fapt, transnistrizarea întregii Basarabii. MARIAN LUPU:

„Dialogul la nivel parlamentar , în viziunea mea, a fost unul foarte productiv şi unul foarte intens până când s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu Memorandumul Kozak. După aceia acest dialog a fost întrerupt. Colegii mei parlamentari de atunci nu aveau o marjă de manevră suficientă pentru a stimula acest dialog. Au fost momente când unii dintre membrii Parlamentului rus făceau mai des naveta la Tiraspol decât la Chişinău. Iată ce se-ntâmplă în cadrul Dumei Federaţiei Ruse. Există persoane, indivizi, cu poziţii ale lor proprii, care derivă poate din anumite poziţii politice ale grupurilor pe care le reprezintă sau, de ce nu, poziţii proprii ca deputaţi”.

Oficialul moldovean a spus că va încerca totuşi, în calitatea sa de preşedinte al Parlamentului, să atenueze criza instituită la nivel politic între Chişinău şi Moscova, pentru a preveni apariţia unor efecte periculoase. MARIAN LUPU:

„Misiunea pe care o văd eu ca una din misiunile importante este de a restabili şi dezvolta mecanismele de comunicare. Lipsa de comunicare formează un deficit de informaţie, iar deficitul de informaţie nu oferă tot spectrul informaţional pentru a susţine anumite concluzii şi decizii. Dacă reuşim acest lucru, să ştiţi că temperăm sau atenuăm alte efecte pe care n-am dori să le înregistrăm”.

Adevărul e că sancţiunile de ordin economic aplicate în ultimul timp de Rusia împotriva Republicii Moldova au responsabilizat Guvernul de la Chişinău, dovadă fiind creşterea bruscă, în ultimele luni, a exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene. În plus, măsurile periodice de şantaj economic din partea Rusiei au determinat autorităţile moldovene să caute soluţii pentru a reduce dependenţa statului de vechiul sistem energetic moştenit din perioada sovietică. În acest context se înscrie şi cererea semnată ieri la Bucureşti de prim-miniştrii moldovean şi român prin care au solicitat UE bani pentru racordarea sistemului energetic al Republicii Moldova la reţelele româneşti.

  • Data 17.11.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu, Chişinău
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1SF
  • Data 17.11.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu, Chişinău
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1SF