Relaţiile germano-cehe rămân marcate de trecut

Memorialul lagărului de concentrare nazist Theresienstadt se situează în mijlocul unui cimitir. Intre 1941 şi 1945 aproape 140 de mii de oameni au fost deportaţi de nazişti la Theresienstadt. Aici au pierit în această perioadă peste 30.000 de oameni, căzând victimă asasinatelor sau condiţiilor de trai inumane. Pentru alte 90.000 de persoane lagărul de concentrare din Theresienstadt s-a transformat într-o anticameră a infernului lagărelor de exterminare, unde au fost transportaţi deţinuţii.

Chiar dacă a depus în ultimele săptămâni o serie întreagă de coroane de flori în multe locuri diferite, drumul la Theresienstadt nu a fost unul uşor pentru cancelarul Gerhard Schroeder. Şeful executivului german a ţinut totuşi să se deplaseze în acest loc, eliberat la 20 aprilie 1945, cu doar câteva zile înaintea capitulării, acum 6 decenii, a regimului nazist. Schroeder a păstrat un minut de tăcere şi a depus o coroană de flori în memoria victimelor asasinate de nazişti, neuitându-l nici pe social-democratul Ludwig Tschech, mort şi el la Theresienstadt. In vizită prin muzeul ghetoului Theresienstadt, în care fuseseră concentraţi în genere evrei proeminenţi Schroeder a fost văzut într-o postură neobişinuită, vorbind foarte puţin şi preferînd să asculte.

Trecutul continuă să fie un subiect actual în relaţiile germano-cehe. Totuşi aceste raporturi sunt, potrivit cancelarului, foarte bune. "Starea relaţiilor noastre mutuale e excelentă şi nici nu ne gândim să permitem tulburarea lor din pricina unor ocazionale cuvântări ale unora sau altora. La noi", a precizat Schroeder după discuţia cu premierul ceh Paroubek, "există prooroci autodesemnaţi care nu scapă nici un prilej de a transmite mesaje inacceptabile". In context cancelarul a făcut aluzie la recentul discurs al liderului bavarez Edmund Stoiber. Demnitarul creştin social ţinuse recent o cuvântare în faţa asociaţiei germanilor sudeţi, în cursul căreia atacase puternic guvernul ceh, reproşându-i "nepromovarea reconcilierii" cu nemţii deportaţi în masă din Cehia. Stoiber îşi reiterase cu acest prilej revendicarea anulării decretelor Beneş, care au inaugurat această deportare.

Istoria n-a epuizat însă subiectele celor 2 părţi. Cei 2 lideri au luat în discuţie chestiuni europene abordând în special problema pentru ambele părţi spinoasă a migrării forţei de muncă.

Tratatele de aderare la UE prevăd menţinerea unui interval de 7 ani în răstimpul căruia să fie interzisă munca în vest a mâinii de lucru din ţările proaspăt integrate. La rigoare, tratatele ar permite revizuirea din timp în timp a acestei prevederi restrictie pentru esteuropeni. Dată fiind însă actuala stare de spirit din Germania, cancelarul a refuzat net şi categoric reducerea acestui răstimp, blocând libera circulaţie a cetăţenilor europeni.

La rândul său, noul premier ceh s-a văzut nevoit să indice doar că „forţa de muncă din Cehia nu este atât de flexibilă şi de mobilă încât să constituie o ameninţare la adresa celei din Germania”.