Reintrarea în „normalitate”

În continuare ziarul citat consideră că închiderea lagărului de la Guantanamo este un proces de durată, cazul centrelor de detenţie CIA nu este încă elucidat iar calificativele puse din start noii orientări a politicii americane externe şi de securitate precum „cotitură”, „schimbare” rămîn vagi. „Ruptura este mai dură, mai tranşantă, mai profundă: o ideologie eşuată a abdicat” conchide autorul comentariului.

Iar unul din „produsele” acestei ideologii este centrul de detenţie de la Guantanamo – ceea ce nu înseamnă ca automat America să să fie pe mai departe învinuită, atrage atenţia DE VOLKSKRANT.

O modificare de limbaj a survenit deja în discursul Americii în ajunul summitului economic de la Davos-sesizează LA REPUBBLICCA referindu-se la decizia de a nu mai lăsa finanţele şi economia în deplina voie a legilor pieţei, pledînd în schimb pentru controlul acestora şi pentru un stat care asigură o justă distribuţie a avuţiei .

Legile mai severe care vor domni asupra bursei de pe Wall Street se vor răsfrînge şi asupra Frankfurtului, Londrei sau bursei de la Tokio, atrage atenţia SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. De aceea a sosit momentul ca experţii să investigheze modalităţile prin care statul poate din nou dispune de noi sume de bani după această criză, pentru a reduce datoria publică.

Dacă actuala criză oferă şi noi şanse - este întrebarea care se face des auzită în ultima vreme. Cotidianul NEUE RUHR /NEUE RHEIN ZEITUNG regretă însă că liderul social democrat Franz Müntefering a preferat să insiste asupra pedepsirii speculanţilor şi finanţiştilor care au adus băncile la sapă de lemn dar nu să releve şi faptul că din această acută criză de încredere, democraţia iese fortificată. Din nefericire scepticismul şi nu încrederea domină spiritul germanic spre deosebire de cel american. Aceasta deşi America a fost mult mai grav afectată de criza financiară. Cu prilejul învestiturii preşedintelui Obama, americanii au demonstrat prin forţa gesturilor simbolice şi a emoţionalităţii că democraţia înseamnă mai mult decît reglementări, legi şi o sumă de experienţe istorice – mai mult decît opoziţia dintre „voi cei de sus” şi „noi cei de jos”.”Democraţia este sexy” conchide ziarul citat.

Deloc seducător este tabloul pe care-l oferă actualitatea politică românească.Sub titlul „O haită de lupi carpatini la putere”, ziaristul Karl-Peter Schwarz descrie în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG modul în care postcomuniştii români se sfîşie între ei pentru privilegii şi funcţii. Pornind de la rivalităţile de moment generate de ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al Senatului,autorul analizei observă că dacă la început ura faţă de preşedintele Băsescu, de Monica Macovei sau de procurorul Daniel Morar a „coagulat” moştenirea politică lăsată de Ceauşescu, acum după ce chiar Băsescu a fost cel care le-a mijlocit postcomuniştilor revenirea la putere, aceştia „se aruncă unii împotriva altora cu o înverşunare ce ne trimite cu gîndul mai degrabă la o haită de lupi carpatini decît la subtilităţile unor intrigi bizantine de palat” .
Corupţia rămîne în continuare o mare problemă a României dar politicienii o percep nu ca atare ci mai degrabă sub incidenţa sentimentului penibil pe care-l stîrneşte faptul că din pricina ei, ţara se află sub stricta observaţie a Uniunii Europene. Iar marea „enigmă” a politicii interne româneşti este acceptarea de către Traian Băsescu a unei astfel de coaliţii care a permis ca tocmai vechile structuri comuniste care ani de-a rîndul au împiedicat democratizarea societăţii şi au blocat reformele să se afle din nou la guvernare.

În atari condiţii –se pare că preşedintele Băsescu ar fi renunţat şi la proiectul de a contribui cu tenacitate la o primenire a clasei politice – dă de înţeles autorul articolului.