1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Reguli noi pentru firmele private care oferă servicii militare în Irak

Mercenarii moderni, prezenti în Irak, vor trebui mai bine controlati, solicita Elvetia si Crucea Rosie. Până la finele lui 2008 vor fi elaborate recomandari pentru a se evita încălcarea drepturilor omului.

default

Mercenari in Irak

Logistică, servicii de pază şi protectie, misiuni combatante. Nu exista nimic din ceea ce firmele private nu pot oferi. Numai in Irak exista, in momentul de faţă, peste 170 de asemenea companii private. Numarul agentilor activi în Irak ar depasi, conform unor estimari, chiar pe cel al soldatilor aliaţi din teatrul de operatiuni. Cu alte cuvinte, afacerea cu razboiul merge extrem de bine.

Dar si aceste firme private de securitate trebuie sa respecte prevederile dreptului international, avertizeaza Crucea Rosie si ministerul elvetian de externe, iar ţările trebuie sa urmareasca eventuale încalcări ale acestora. „Problema este ca nu toate statele îsi indeplinesc obligatiile" - spune Cordula Droege, consilier juridic al Comitetului International al Crucii Rosii.

Mercenari într-un vid legislativ

Irakul este zona de conflict cea mai permisivă în sensul ca firmele de securitate pot actiona dupa bunul plac fara sa se teama de consecinte pe cale juridică. Motivul?! Conform unei decizii a administratiei americane, aceste firme nu se supun prevederilor legale irakiene. Iar, datorită faptului ca în Irak nu activeaza înca procurori din statele aliate, mercenarii moderni actioneaza, de facto, într-un vid legislativ. De amintit, în context, că anul trecut agenti ai societătii „Private Military Company" Blackwater au ucis 17 civili irakieni. Nici până astăzi acestia nu au trebuit sa dea socoteala în faţa vreunui tribunal.

De aceea, Elvetia si Crucea Rosie au demarat o initiativa. Impreuna cu alte state si experti independenti se doreste stabilirea unui cadru general valabil care sa reglementeze activitatea ofertantilor de servicii militare si securitate. Finalul acestei initiative va fi o colectie de „good practices", adica o serie de exemple pozitive demne de a fi urmate de toate firmele prezente pe piata, însă caracter obligatoriu nu vor putea avea.

Selecţie riguroasă a firmelor

Scopul primordial al elvetienilor nu este insa neaparat numai urmarirea penală mai eficienta a eventualelor crime de razboi. Statele mai au si alte posibilitati de a controla firmele private de securitate, este de parere Cordula Droege. Astfel, încă de la atribuirea contractelor se poate face o selectie riguroasa a beneficiarilor, în care sa se ia in considerare nivelul de pregatire a angajaţilor. "Din păcate mai toate statele nu urmaresc decât sa îşi scada cât mai mult costurile“, afirma Droege.

În plus, firmele de securitate trebuie supuse unor controale regulate. Iar pentru serviciile militare ar trebui înfiinţată o procedura de certificare – aprobare la fel de riguroasa precum pentru exportul convenţional de armament. Conform diplomaţiei de la Berna, doar câteva state au legi care reglementeaza exportul de servicii militare.

Germania fara control

Nici Germania nu controleaza activitatea mercenarilor moderni. În contextul recentului scandal de antrenare a forţelor libiene de către foşti politişti germani, vocile care cer un cadru legal de profil se înmulţesc. Drept model ar putea fi luat codul de conduită al Uniunii Europene privind exportul de armament (1998), propune un institut de cercetare militara si juridica din Bonn. Conform acestuia nu sunt permise, de exemplu vanzarile de arme în cazul în care unui cumparator i se pot dovedi încălcări ale drepturilor omului sau daca prin tranzacţia încheiată este pericilitată stabilitatea politică din ţara respectivă.