1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Regrete tardive

Vor fi traşi vreodată la răspundere asasinii lui Litvinenko? Litigiul interpalestinian, demonstraţiile de protest din SUA împotriva angajamentului militar în Irak şi reluarea criticilor la adresa ministrului german de externe.

Alexander Litvinenko

Alexander Litvinenko

Investigaţia în afacerea asasinării la Londra a unuia din criticii preşedintelui Rusiei, Valdimir Putin, e pe punctul de a se încheia. „Potrivit poliţiei britanice, Alexander Litvinenko a fost omorît cu poloniu radioactiv, introdus în ceaiul său, de către fostul agent KGB Andrei Lugovoi evenutal cu complicitatea partenerului său Dimitri Kowtun, şi el agent secret”, semnalează azi Neue Zuercher Zeitung.

Cotidianul elveţian relevă că zecile de urme de poloniu lăsate în urmă de ucigaşi coincid cu traseul lor prin Londra. Ziarul atrage atenţia însă şi asupra „contextului politic delicat al chestiunii”, din pricina căruia pedepsirea vinovaţilor riscă să fie amînată la calendele greceşti, devreme ce „Moscova a exclus, în baza constituţiei ruse, posibilitatea extrădării suspecţilor”.

In discuţie ar fi „un tîrg, care să includă predarea rusului Boris Berezovski, beneficiarul unui azil politic în Marea Britanie, pe care deci Londra n-are cum să-l extrădeze. Teoretic, Rusia ar trebui să-i judece pe asasini. Pe patul de moarte, victima lor l-a acuzat pe preşedintele Putin că ordonat direct crima”.

Conflictele din Fâşia Gaza

Acelaşi ziar reia pe larg intensele lupte dintre grupările extremiste palestiniene Hamas şi Fatah, soldate cu zeci de victime. „In fîşia Gaza începe războiul civil”, relevă Sueddeutsche Zeitung din Muenchen, consemnînd suspendarea negocierilor privind formarea unui guvern palestinian de uniune naţională.

„Război civil în Gaza”, titrează şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care regretă că, pe moment, israelienii sunt prea adînc cufundaţi în propria lor criză politică, iar americanii au de lucru pînă peste cap cu stabilizarea situaţiei din Irak, asftel încît n-au timp să se ocupe şi de conflictul interpalestinian.

Opoziţia faţă de războiul din Irak

Observatorii analizează consistent şi demonstraţia de protest de la Washington împotriva războiului din Irak şi a politicii preşedintelui Bush. Mannheimer Morgen relevă că „zecile de mii de manifestanţi din capitala americană nu reprezintă decît o minoritate, care doreşte retragarea imediată a trupelor SUA din Irak”. Dar, scrie ziarul, pare a fi „una crescîndă ale cărei dinamică şi importanţă vor spori, astfel încît nu mai rămîne mult timp pentru stabilizarea Irakului”.

„O demonstraţie împotriva lui Bush nu echivalează cu o mişcare socială”, remarcă şi Tageszeitung din Berlin, care constată că „majoritatea americanilor consideră în continuare principial corectă incursiunea în Irak”. Totuşi, scrie Osnabruecker Zeitung, „manifestaţia oglindeşte mai fidel frămîntata stare de spirit americană, care aminteşte de trauma vietnameză, decît apelurile lui Bush la rezistenţă.

Or, chemarea democraţilor din opoziţie care cer retragerea e strategic fatală şi ar avea consecinţe tot atît de grave ca debutul campaniei militare între Eufrat şi Tigru. Fiindcă în plină luptă pentru Bagdad, retragerea ar însemna capitularea în faţa terorismului, a anarhiei şi a extremismului. Multe guverne europene încă n-au priceput că un eşec al SUA în Irak ar echivala cu pustiitoare înfrîngere pentru întregul occident”.

Critici la adresa şefului diplomaţiei germane

Pe de altă parte, comentatorii îl critică în genere în continuare pe ministrul german de externe. In centrul analizelor se situează declaraţia lui Steinmeier potrivit căreia, nu s-ar "hotărî azi altfel decît a făcut-o în trecut", (în dosarul fostului deţinut turc Kurnaz, originar din Bremen).

Lui Steinmeier şi fostului guvern german de stînga condus de Gerhard Schroeder li se reproşează că, în timp ce făceau retoric front împotriva politicii antiteroriste a SUA n-au permis eliberarea lui Kurnaz din lagărul de la Guantanamo, în pofida unei oferte neoficiale americane de a-l pune în libertate. Ziarul conservator Die Welt din Berlin consideră că, din două una, ori Steinmeier a greşit lăsînd impresia că decizia în cazul Kurnaz nu i-ar fi aparţinut, ori o face acum, cînd afirmă că nu şi-ar schimba hotărîrea adoptată atunci.

Şi ziarul de stînga Frankfurter Rundschau lansează reproşuri dure, afirmînd că, "dacă politicienii au dreptul să se înşele, au deopotrivă şi datoria de a-şi asuma culpa, cu atît mai mai mult cu cît în joc nu e doar prestigiul şefului diplomaţiei germane, ci al întregii clase politice".

Nuernberger Nachrichten regretă că Steinmeier nu-şi va depune depoziţia în faţa comisiei parlamentare de anchetă decît în martie, "cînd se va fi scurs jumătate din intervalul alocat Germaniei la cîrma UE". Suedkurier crede că Steinmeier îşi poate permite o poziţie "arogantă, întrucît n-a greşit decît odată, bilanţul său ca ministru de externe fiind în genere bun".

  • Data 29.01.2007
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B0yU
  • Data 29.01.2007
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B0yU