1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Regrete şi comportamente rectilinii

Dacă n-ar fi existat pericolul dezintegrării Irakului şi tensiunile turco-franceze, toată suflarea comentatorilor germani s-ar fi ocupat exclusiv de Christian Wulff.

Illustration - Verschiedene deutsche Tageszeitungen, wie Mitteldeutsche Zeitung, Sächsische Zeitung, Die Welt, Frankfurter Allgemeine, liegen zur Presseschau bereit, aufgenommen am 23.11.2009 in Leipzig (Wischeffekt). Foto: Jan Woitas

Povestea nesfârşită a scandalului cu preşedintele Germaniei şi prietenii săi prosperi care l-au ajutat când era premierul landului Saxonia Inferioară şi se afla la ananghie, având nevoie de o jumătate de milion de euro pentru vila sa, a continuat neabătut.

În ajun de Crăciun presa germană nu mai prididea să reproducă scuzele cerute fără prea mare tragere de inimă, de Wulff.

Die Welt, Frankfurter Allgmeine Zeitung şi Süddeutsche Zeitung îşi consacră primele pagini explicaţiilor prezidenţiale, titrând cu un citat din scurtul discurs al şefului statului german, care a admis că nu s-a comportat „rectiliniu”.

În faţa parlamentului regional din Saxonia Inferioară, premierul de atunci afirmase că n-ar fi avut nici un fel de relaţii de afaceri cu un prieten bijutier, de la soţia căruia luase totuşi un împrumut de o jumătate de milion.

Între timp, au ieşit la iveală diverse abateri mai mici sau mai mari ale demnitarului creştin-democrat de la deontologia omului politic, iar preşedintele s-a despărţit şi de vechiul său purtător de cuvânt.

Toate acestea au determinat partidele de centru-dreapta ale coaliţiei guvernamentale să ceară absolvirea preşedintelui şi trecerea la ordinea de zi, dar n-au convins nici opoziţia nici bună parte a presei.

Totuşi, Westfälische Nachrichten elogiază nu doar gestul ieşirii la rampă ci mai ales regretele prezidenţiale publice.

Die Welt constată în schimb nu numai caracterul extrem de laconic al declaraţiei, ci şi "absenţa oricărei empatii şi umilinţe" dintr-o luare de poziţie, care denotă că Wulff „n-a înţeles nici măcar acum că n-a comis doar greşeală de stil, formală, ci un grav păcat. Preşedintele se crede sacrosanct. În acest fel, nu va putea pune capăt criticilor la adresa sa", mai crede cotidianul conservator de la Berlin.

În termeni similari judecă situaţia atât ziarul de stânga, Frankfurter Rundschau, precum şi cel de dreapta din acelaşi oraş, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ambele îşi manifestă deschis scepticismul.

Care transpare şi din comentariile consacrate încordării apărute în relaţiilor turco-franceze în reacţie la noua lege adoptată la Paris, cu privire la negarea genocidurilor, inclusiv a celui comis de turci în rândul populaţiei armeneşti.

Unele ziare din Germania, o ţară care, spre deosebire de Franţa, adăposteşte mulţi turci şi relativ puţini armeni, se arată îngrijorate de o atitudine franceză „prea puţin convingătoare”, după cum o califică Nordwest -Zeitung. Cotidianul din Oldenburg trimite la componenta electorală a noii legi, care ar ţine seama de "numărul mare de voturi armeneşti" din scrutinul prezidenţial francez de anul viitor.

Mai la obiect, Süddeutsche Zeitung scoate în evidenţă carenţele majore ale guvernului islamist al premierului turc Erdogan, care, după cum scrie ziarul din München, nu e, spre deosebire de supuşii săi turci, "pregătit să se integreze" în Uniunea Europeană: "Debordantele ameninţări turceşti la adresa Franţei prefigurează ce s-ar întâmpla dacă Turcia ar adera la Uniunea Europeană. Ar transforma-o în ostatecul naţionalismului ei".

Conform cotidianului bavarez, o ţară care--şi neagă crimele trecutului este o bombă cu explozie întârziată. Dar şi Süddeutsche Zeitung consideră că adoptarea legii de către francezi ar fi fost, chipurile, "inoportună", într-un moment în care regiunea e pradă unei ample instabilităţi, "cu o Sirie care arde, cu un Iran care provoacă şi un Afganistan care se clatină".

În acest moment ar fi fost "imperioasă nevoie de o Turcie funcţionând ca factor de stabilitate", mai regretă Süddeutsche Zeitung.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Rodica Binder