1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Regimul de la Tiraspol, în plină ofensivă

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin pare să fi trişat atunci când l-a asigurat pe reprezentantul Statelor Unite la negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, David Kramer, despre inexistenţa unui nou plan rusesc de reglementare transnistreană.

La sfârşitul săptămânii trecute, liderul de la Chişinău s-a reîntâlnit cu preşedintele Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Iurii Zubakov, cu care a discutat anume acest subiect. În acelaşi timp, regimul de la Tiraspol profită de stângăcia şi de greşelile preşedintelui Voronin şi mizează pe o recunoaştere internaţională după exemplul Kosovo.

Iuri Zubakov este autorul noii iniţiative de reglementare transnistreană ce prevede dizolvarea Legislativului de la Chişinău şi convocarea alegerilor parlamentare anticipate la care să participe şi Transnistria, căreia i-ar reveni 18-19 mandate din 101 în Parlamentul nou ales. În plus, Rusia pretinde Chişinăului garanţii stricte în ceea ce priveşte menţinerea statutului de neutralitate.

Revenire la oferta rusească?

Reacţiile în plan internaţional pe care le-au stârnit informaţiile despre noul plan rusesc pentru Transnistria par să-l fi dezorientat pe Vladimir Voronin care a încetat de mult să mai facă parte din grupul de inamici ai Rusiei. După ce şi-a revenit, însă, nu fără ajutorul unor forţe politice influente de la Moscova, liderul de la Chişinău pare să fi revenit la oferta rusească. Entuziasmat de noua sa relaţie cu liderul de la Kremlin, cu care susţine că se află în legătură permanentă, preşedintele moldovean pare dispus la cedări majore.

Potrivit unor surse oficiale care au solicitat anonimatul, în cadrul ultimei întâlniri cu Iurii Zubakov, preşedintele moldovean ar fi acceptat în mare parte oferta rusească, urmând să se întâlnească în prima decadă a lunii iunie, la Moscova, cu preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru a întări înţelegerea prin semnătură. Singura reţinere a liderului de la Chişinău este legată de insistenţa Rusiei de a-şi menţine trupele şi armamentul în regiunea transnistreană.

Simptomatic este şi faptul că de ceva vreme, preşedintele Voronin nu ratează nici un discurs în care să nu afirme că “acum Moldova este mai aproape ca oricând de soluţionarea diferendului transnistrean”, fără a intra, însă, în prea multe detalii privind costurile unei eventuale reintegrări.

Precedentul Kosovo invocat de Igor Smirnov

În timp ce Vladimir Voronin declara zilele trecute că mai are nevoie doar de doi ani ca să pună capac problemei transnistrene, şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, afirma la Moscova, în cadrul unei conferinţe de presă că “singura soluţie pentru reglementarea transnistreană ar fi ca Republica Moldova să recunoască Transnistria”. El a spus că „poporul transnistrean s-a pronunţat asupra viitorului independent al Transnistriei în cadrul referendumului din 19 septembrie 2006, şi (ATENŢIE!) nerespectarea voinţei lui va genera un nou război".

Smirnov a subliniat că „exemplul Kosovo este unul ce trebuie aplicat atât în cazul Transnistriei, cât şi în cazul Abhaziei şi Osetiei de Sud”. Liderul separatist de la Tiraspol a mai spus că „aderarea României la UE nu a avut nici un impact asupra Transnistriei. România nu lasă maşinile cu numere transnistrene să-i treacă hotarul şi noi procedăm la fel. Dar Transnistria nu are pretenţii faţă de România, cu excepţia celor vârstnici care, - a menţionat Smirnov, - mai ţin minte ocupaţia româno-fascistă în timpul celui de-al doilea război mondial”.

Transnistria în campanie de comunicare

În timp ce Chişinăul caută să acorde cât mai multe facilităţi sociale pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului, administraţia separatistă de la Tiraspol a pus în aplicare o maşinărie întreagă de cizelare a imaginii republicii separatiste. Site-uri informaţionale structurate impecabil în limba engleză, atitudine primitoare faţă ziariştii străini dornici să viziteze imensul muzeu al fostei URSS supranumit de către administraţia separatistă „republică moldovenească nistreană”, manifestaţii prilejuite de aşa-numitele „zile ale Transnistriei” în cele mai mari capitale din spaţiul ex-sovietic - toate urmăresc un singur scop: să convingă comunitatea internaţională că Transnistria poate supravieţui fie de sinestătător, fie în componenţa Rusiei.

Fobie americană

În acelaşi timp, mai ales în ultima vreme a devenit evidentă fobia pe care forţele separatiste o manifestă faţă de ziariştii şi diplomaţii americani. Dacă primii mai pot intra pe teritoriul transnistrean pe căi neoficiale, atunci diplomaţilor americani le vine tot mai greu să treacă de bariera ce delimitează frontiera administrativă moldo-transnistreană. Luna aceasta, organele de forţă separatiste au împiedicat de cinci ori deplasarea maşinilor Ambasadei americane din Chişinău la sediul oficiului OSCE din Tiraspol.

  • Data 28.05.2007
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2vM
  • Data 28.05.2007
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2vM